Din 1972, finalul Simfoniei a IX-a de Beethoven este imnul oficial al Uniunii Europene. Marele compozitor Ludwig van Beethoven (1770-1827) s-a confruntat cu dificultăți financiare de-a lungul întregii sale vieți. Dacă ar fi fost în viață astăzi, ar fi fost unul dintre cei mai bogați muzicieni din lume numai din drepturile de autor pentru Simfonia a IX-a. Lucrarea monumentală, pe care a compus-o în timp ce era complet surd, a avut premiera în urmă cu 200 de ani.
Din această simfonie, finalul, cunoscut sub numele de „Odă bucuriei”, este unul dintre cele mai ușor de recunoscut motive din istoria muzicii clasice. Din 1972, cele aproape 50 de măsuri muzicale au servit drept imn al Uniunii Europene, o asociație de 27 de state cu aproape 450 de milioane de locuitori.
Chiar dacă finalul lui Beethoven conține un text al poetului Friedrich Schiller, în Parlamentul European, imnul este interpretat fără versuri.
De ce Beethoven?
Selecția imnului datează de mai bine de o jumătate de secol. La sfârșitul anilor 1960, Consiliul Europei a început să caute un simbol muzical pentru coeziunea crescândă a țărilor europene, notează Deutsche Welle.
„Știm că, chiar înainte de formarea Comunității Europene, exista o mișcare paneuropeană care interpreta mereu muzica lui Beethoven”, spune Malte Boecker, directorul Casei Beethoven din Bonn.
Prin urmare, piesa lui Beethoven s-a aflat în fruntea listei de selecție. Dar au existat și alte alternative care au fost luate în considerare în mod serios, adaugă Boecker.
S-a convenit rapid că nu putea fi vorba de o compoziție contemporană. Ideea unui concurs a fost rapid eliminată, iar căutarea s-a îndreptat către „vechii maeștri”.
Printre posibilii candidați se numără Georg Friedrich Händel, care s-a născut în Halle și a trăit la Londra, sau compozitorul francez Marc-Antoine Charpentier. Un fragment din celebrul „Te Deum” al acestuia servește în prezent drept imn al concursului Eurovision Song Contest.
Fără versuri
Dar în 1972 decizia finală a fost luată, iar Beethoven a fost ales. „Beethoven este considerat o personalitate europeană. Iar opera sa este asociată cu ceva care se situează deasupra unei perspective pur naționale”, notează Malte Boecker.
Simfonia a IX-a este, potrivit lui Boecker, „esența muzicii utopice”. Este o muzică cu o viziune unificatoare.
În 1985, versiunea instrumentală a fost adoptată de șefii de stat și de guvern ai Comunității Europene ca imn oficial al CE.
Acesta nu înlocuiește imnurile naționale ale statelor membre, dar exprimă valorile – libertate, pace și solidaritate – împărtășite de toți membrii uniunii și reflectă motto-ul european, „Uniți în diversitate”.
Versurile lui Schiller, în limba germană, au fost omise. Raționamentul este că mesajul său de comunitate – cu cuvinte precum „Fiți îmbrățișați, voi milioane!” – se transmite și prin muzica în sine. „Poate că vor exista versuri la un moment dat”, se arată într-un document al Consiliului Europei. Poate în esperanto. Acest lucru nu s-a întâmplat încă.
Karajan ca un co-aranjor controversat
Dar simpla omitere a textului nu creează un imn. Maiestuoasa mișcare a patra a Simfoniei a IX-a are o durată de aproximativ 25 de minute, un tablou simfonic cu un cor la final – și este mult prea lungă pentru ocazii oficiale.
Sarcina de a aranja muzica lui Beethoven pentru evenimente de stat a fost preluată de dirijorul vedetă Herbert von Karajan (1908-1989). Dirijorul șef al Orchestrei Filarmonicii din Berlin a fost una dintre figurile centrale ale vieții muzicale mondiale și a fost supranumit „directorul muzical al Europei”. El a ales măsurile 140-187 și le-a aranjat pentru instrumente de suflat.
La un moment dat, numele lui Karajan a dispărut de pe site-ul oficial al UE. Poate că UE a dorit să se distanțeze de Karajan, al cărui trecut nazist era din ce în ce mai mult în centrul atenției. În orice caz, au fost comandate alte aranjamente, inclusiv de la compozitorul francez Christian Guyard.
Beethoven ca european
Întrebarea rămâne: Ce ar fi spus Ludwig van Beethoven despre ideea europeană și despre faptul că a IX-a servește drept imn pentru o Europă unită?
Beethoven a fost o figură influentă a mișcării politice emancipatoare a epocii sale, spune directorul Casei Beethoven din Bonn, adăugând: „În lumea de astăzi, el ar fi fost cu siguranță un european convins!”.
Iar compozitorul cu siguranță nu ar fi refuzat nici drepturile de autor.
Editor : A.C.
