Administrația Prezidențială a publicat documentul Strategia Naţională de Apărare a Țării pentru perioada 2025 – 2030, prezentat de președintele Nicușor Dan într-o conferință de presă.
„Persistenţa fenomenului corupţiei şubrezeşte statul, slăbeşte impardonabil capacitatea noastră defensivă, în sens larg, şi diluează pactul de încredere dintre instituţii şi cetăţeni. Să o spunem fără ocolişuri: cetăţenii noştri ar putea ezita să apere o Românie coruptă, dar vor fi pe deplin solidari cu o ţară care le apără cu bună credinţă libertăţile şi interesele”, afirmă preşedintele Nicușor Dan în introducerea documentului, care poate fi consultat integral aici.
Preşedintele remarcă, la începutul documentului, că, la peste trei decenii de la Revoluţia din decembrie 1989, România contemporană, membră a NATO şi a UE, în urma unei acumulări consistente în plan economic şi social, traversează totuşi o perioadă de incertitudini şi impredictibilitate.
„Românii au dreptate să privească îngrijoraţi evoluţiile din imediata lor apropiere sau cele mai îndepărtate, cu impact direct sau mijlocit asupra vieţilor lor. Mai mult, cetăţenii noştri sunt îndreptăţiţi să se întrebe nu doar ce efect va avea dinamica geopolitică actuală asupra siguranţei, stabilităţii şi prosperităţii lor, ci şi dacă statul român este pregătit să înfrunte provocările şi pericolele contemporane şi cele imediat previzibile.Este România de azi suficient de puternică, se întreabă ei, pentru a rezista şocurilor actuale şi din viitor şi pentru a menţine drepturile şi libertăţile lor fundamentale, în primul rând cele la pace, siguranţă şi prosperitate? «Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030» pleacă de la aceste întrebări îndreptăţite ale cetăţenilor noştri şi descrie condiţiile pentru ca aşteptările legitime ale românilor să se îndeplinească”, consideră Nicuşor Dan.
Strategia, axată pe cetățean
Președinteșe precizează că documentul îl are în centru pe cetăţeanul român, destinatarul direct, „actor privilegiat şi beneficiar prioritar al tuturor măsurilor propuse de Strategie. Acest document nu este, prin urmare, despre statul român, ci despre obligaţiile fundamentale ale instituţiilor publice faţă de români”.
Conform preşedintelui, premisele „Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030” sunt consolidarea valorilor democraţiei liberale, prezervarea neştirbită a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, optimizarea administraţiei şi adaptarea instituţiilor la exigenţele românilor. De o egală importanţă sunt consolidarea statului, prin debirocratizare, digitalizare şi adoptarea noilor tehnologii, precum şi gestiunea responsabilă a cheltuielilor şi a datoriei publice.
În fine, dar nu în ultimul rând, se cuvin menţionate aplicarea principiilor competiţiei oneste şi ale selecţiei întemeiate pe merit, prin crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea neîngrădită a libertăţii economice şi a creativităţii antreprenoriale, singurele surse autentice de dezvoltare comunitară şi prosperitate individuală.
„Toate acestea reclamă o abordare transparentă şi colaborativă, cu instituţii funcţionând într-o logică de cooperare onestă şi responsabilă, deschise controlului cetăţenesc şi oferind astfel garanţii reale că România devine un stat rezistent la şocuri interne sau externe, capabil să răspundă în mod adecvat noilor ameninţări şi riscuri de securitate. Fiindcă îi are în centru pe cetăţenii români, această Strategie se proiectează pe fundalul istoriei naţiunii române, se întemeiază pe valorile sale fundamentale identitare, culturale şi spirituale, pe aspiraţia românilor de a se manifesta, distinct şi solidar, ca membri ai familiei popoarelor europene şi de a exprima, în ansamblul civilizaţiei occidentale, un fel inconfundabil de fi. Strategia de faţă este, aşadar, a românilor şi ilustrează felul în care, într-o regiune cu provocări specifice, într-o vecinătate europeană complexă, România alege să răspundă provocărilor actuale de securitate, urmărindu-şi interesele naţionale, în deplină solidaritate cu partenerii şi aliaţii. În sensul celor de mai sus, acest document avansează conceptul de independenţă solidară, ca exigenţă strategică şi ca imperativ de acţiune, pe componentele securitate şi diplomaţie, pentru România”, consideră preşedintele.
Provocări de securitate
Nicușor Dan subliniază că Strategia furnizează răspunsuri pe termen mediu la un context de securitate mai dramatic decât oricând, explicând că agresiunea rusă împotriva Ucrainei a readus războiul în Europa, forţează modificarea brutală a frontierelor şi, în logica de mult apusă a sferelor de influenţă, încearcă redefinirea echilibrelor geopolitice continentale.
Invadarea Ucrainei de către Rusia reclamă reacţia noastră imediată şi mobilizarea unor resurse importante pentru ca vecinii noştri să reziste agresiunii şi să obţină nu doar o încetare temporară a ostilităţilor, ci şi o pace justă şi durabilă, în acord cu dreptul internaţional.
„Agresiunea rusă, cu efectele ei de impredictibilitate şi instabilitate la Marea Neagră, se adaugă însă celorlalte provocări, imediate sau mai îndepărtate, la securitatea ţării noastre: creşterea competiţiei geopolitice globale, revenirea la logica blocurilor economice şi de securitate concurente, protecţionismul comercial şi lupta pentru controlul noilor tehnologii şi al metalelor rare, revoluţia Inteligenţei Artificiale / IA în domeniul civil, dar mai ales în cel militar etc”, afirmă Nicuşor Dan.
„Corupţia şubrezeşte statul”
El notează că, în planul vieţii noastre sociale, se constată efectele negative ale agresiunii hibride prin manipularea informaţiei şi utilizarea malignă a reţelelor sociale, cu efecte nemijlocite asupra limitării dezbaterii publice şi îngrădirii opţiunilor electorale ale cetăţenilor.
„Acest fenomen global şi-a găsit, din nefericire, o expresie românească, obligând instituţii fundamentale la reacţie, dar generând şi scepticismul multor cetăţeni cu privire la capacitatea statului de a anticipa şi a preveni agresiuni de această natură. În fine, persistenţa fenomenului corupţiei şubrezeşte statul, slăbeşte impardonabil capacitatea noastră defensivă, în sens larg, şi diluează pactul de încredere dintre instituţii şi cetăţeni. Să o spunem fără ocolişuri: cetăţenii noştri ar putea ezita să apere o Românie coruptă, dar vor fi pe deplin solidari cu o ţară care le apără cu bună credinţă libertăţile şi interesele”, subliniază preşedintele.
Schimbări propuse
El menţionează că această Strategie introduce câteva schimbări de optică şi acţiune, dictate chiar de permanenţa intereselor fundamentale ale României.
„Orientarea politicii noastre externe, de securitate şi apărare va rămâne fundamental aceeaşi, chiar dacă va înregistra adaptări impuse de noile circumstanţe şi, mai ales, de pragul de maturitate atins de România. Conceptul de independenţă solidară propus în acest document reprezintă o cheie de lectură a contextului geopolitic şi de acţiune, care se traduce prin două elemente foarte simple: pe de-o parte, România îşi va urmări responsabil şi matur propriile interese, manifestându-se, pe de altă parte, ca şi până acum, drept un asociat loial al partenerilor şi aliaţilor. Suntem convinşi că doar în acest fel valoarea noastră adăugată în UE şi în NATO îşi va atinge cu adevărat potenţialul. Ne vom manifesta, aşadar, ca un membru activ şi responsabil al UE şi al NATO. Vom rămâne acelaşi promotor decis al parteneriatului strategic cu SUA şi al unei relaţii transatlantice din ce în ce mai strânse, mai profunde şi mai diversificate. Ne vom manifesta, ca până acum, drept apărătorul cel mai activ al intereselor Republicii Moldova, pe temeiul unităţii noastre de limbă, cultură, spiritualitate şi destin istoric. Vom rămâne, de asemenea, un partener serios şi un punct de sprijin solid pentru Ucraina şi bravul popor ucrainean. Ne vom achita de angajamentele faţă de parteneri şi aliaţi, inclusiv în privinţa cheltuielilor dedicate apărării şi securităţii, vom apăra cu egală dârzenie dreptul internaţional şi Carta ONU şi vom rămâne un interlocutor serios, în forurile multilaterale, pentru soluţionarea în comun a problemelor de interes şi cuprindere globală. Toate acestea rămân neschimbate, chiar dacă preocuparea noastră de căpătâi va fi identificarea şi realizarea intereselor noastre naţionale, aşa cum ne-o cer în fond cetăţenii noştri”, spune Nicuşor Dan.
Dialog şi reconciliere
El precizează că documentul referitor la Strategia de apărare este primul de o asemenea importanţă în cursul mandatului său.
„Îl propun românilor cu onestitate, respect şi încredere, ca un semnal despre responsabilitatea asumată de mine de a apăra drepturile şi libertăţile lor fundamentale, în primul rând dreptul de a fi apăraţi şi de a trăi în siguranţă. Experienţa ultimelor alegeri, dramatică şi pentru mine, şi pentru români, ne-a schimbat şi ne cheamă la dialog şi reconciliere, în vremuri în care provocările interne şi primejdiile externe fac unitatea naţională mai preţioasă ca oricând. Această Strategie vine însoţită şi de angajamentul meu de a mobiliza toate instrumentele puse la dispoziţie de Constituţia României pentru ca românii să se bucure în continuare de dividendele păcii şi pentru a putea să punem azi temeiul unei Românii mai bune, mai prospere şi mai libere, chiar de mâine”, conchide preşedintele, încheind cu formula ”Toţi împreună!”.
Când va fi adoptat documentul
Nicușor Dan a precizat în conferința de presă de la Cotroceni că Strategia, pusă în transparență pe site-ul Președinției, va fi adoptată într-o ședință a CSAT care va fi convocată pe 24 noiembrie.
Pe 27 noiembrie, Strategia va fi prezentată de președinte în Parlamentul României.
„Ea va avea un plan de implementare, care nu va avea un caracter public,dar care va avea termene stabilite, și care va fi aprobat de CSAT și planul va avea niște rapoarte de progres pe care le vom discuta la CSAT și părți din ele la comisiile de apărare din Parlament”, a mai explicat șeful statului.
Editor : B.P.
