Preşedintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a declarat vineri, într-o conferință de presă dedicată crizei bugetare și negocierilor pentru viitorul guvern, că cei care „promit soluţii magice sunt nişte profeţi falşi”. El a spus că trebuie luate măsuri de corecţie „nepopulare, dar necesare”, iar pentru asta e nevoie de o susţinere parlamentară. Bolojan a spus că aşteaptă ca săptămâna viitoare să se închidă aceste discuţii cu celelalte partide, în aşa fel încât să existe o suţinere pentru acest pachet de măsuri.
Declarațiile lui Ilie Bolojan:
(prezentarea grafică: AICI)
„Suntem într-o situație complicată. Ca țară avem un deficit bugetar foarte mare, adică diferența dintre veniturile pe care le încasăm și cheltuieli este cea mai mare din Europa. Deficitul bugetar a fost anul trecut la 9,3% din PIB. Este acumulat pe mai mulți ani. Este o presiune puternică pe contractarea de credite, plata dobânzilor.
În fiecare an, coloana de venituri este mult mai mică față de cea de cheltuieli. Anul trecut am cheltuit cu 152 de miliarde de lei mai mult decât am avut total venituri la buget – 575 de miliarde de lei, diferența fiind acoperită prin creditele pe care le-a contractat România. Și în anii anteriori am cheltuit mult mai mult, anul trecut diferența fiind cea mai mare, de peste 30 de miliarde de euro.
Pentru că în fiecare an a trebuit acoperită datoria și pentru că, din păcate, în anii următori nu vom putea să renunțăm la contractarea de credite datorită acesti diferențe foarte mari avem un efect de creștere accelerată a datoriei externe și a costurilor de finanțare și vedeți în ce măsură a crescut datoria publică a României, ajungând anul trecut la aproape 55% din PIB, iar la finalul acestui an ar putea ajunge aproape la 60%.
Contractarea de credite mari și această accelerare a creșterii gradului de îndatorare pe bună dreptate a îngrijorat piețele și investirorii și asta se transferă în valoarea dobânzilor pe care țara noastră le plătește pentru aceste credite. Față de media UE, cheltuielile cu dobânzile a ajuns la o sumă foarte mare, de 2,3% din PIB, ceea ce înseamnă că anul trecut am plătit dobânzi de aproximativ 40 miliarde de lei, dei 8 miliarde euro iar în 2025 vom plăti mai mult.
Indiferent ce guvern va veni în anii următori, dacă nu se corectează acest deficit, spațiile pe care îl va avea la dispoziție vor fi tot mai mici și măsurile care vor trebui luate trebuie să aibă în vedere o reducere a deficitului care nu poate fi făcută decât printr-o combinație de creștere a veniturilor și de scădere a cheltuielilor datorită diferențelor foarte mari.
O altă situație complicată este absorbția foarte scăzută a fondurilor europene. Depindem, pentru a ne asigura investițiile, care înseamnă dezvoltarea în viitor pentru țară, de accesare a fondurilor europene, pentru că și anul trecut, din aproximativ 120 miliarde investiții, mai mult de jumătate au fost fondurilor europene, prin urmare, dacă nu ne accesăm fondurile europene, nu putem asigura autostrăzile în lucru, reabilitările de cale ferată și toate celelalte proiecte pe care autoritățile centrale sau locale le-au câștigat. Avem PNRR, în valoare de 28,5 miliarde euro la dispoziție, aproape jumătate sunt granturi – 13,5 miliarde euro și 15 miliarde euro sunt împrumuturi. Am încasat până acum 10,7 miliarde euro, inclusiv ultima tranșă și prefinanțarea și primele 3 cereri de plată, ceea ce înseamnă puțin peste 36% din aceste fonduri. Din aceste sume atrase, 6,4 miliarde euro sunt granturi, ne-am luat jumătate din granturi, iar din împrumuturi 4,3 miliarde, cam o treime. Asta în condițiile în care termenul final pentru a atrage toți acești bani înseamnă a doua jumătate a anului viitor, luna august. Pentru a ne asigura investițiile în continuare și pentru a nu pierde granturile această situație impune o anumită urgență pentru a rezolva toate problemele așa încât să ne urgentăm absorbția.
Al doilea program important este cel de coeziune, unde avem o absorbție scăzută. Avantajul este timpul. El poate fi închis în 2029. Avem 31 de miliarde de euro la dispoziție, din care am încasat o sumă destul de mică, de aproximativ 10% – 3,3 miliarde euro și am făcut plăți către beneficiari mai mari, de 15% – 4,8 miliarde euro. Aici stăm mai bine la capitolul de contractare, unde avem peste 80% din sumă contractată, în condițiile în care valoarea totală a proiectelor este de 46 miliarde euro, deci aproximativ 15 miliarde euro, care înseamnă diferența dintre granturile europene și sumele care urmează să fie contractate la final, înseamnă cofinanțările care trebuie asigurate de România, de Guvern, de autoritățile locale, deci în anii următori va fi o presiune financiară pentru a asigura aceste cofinanțări pentru a putea atrage fondurile.
Avem o balanță comercială total dezechilobrată. Importăm mult mai mult decât exportăm. Această cerere care a fost generată de creșterea de pensii și salarii este irosită pe importurile mari pe care le facem, ceea ce impune ca în anii următori să gândim programe de susținere a exporturilor și de creștere a producției interne în zonele în care avem capacitate de creștere și facem importuri importante.
„Cheltuim mult mai mult decât avem venituri”
Am avut cheltuieli care n-au ținut seama de venituri. Cheltuim mult mai mult decât avem venituri. În 2024 față de 2023, veniturile au crescut cu puțin peste 10% iar cheltuielile generale ale statului au crescut cu 19%.
Pe ce s-au dus aceste creșteri? Sunt 3 componente care nu au ținut seama de venituri. Am avut o creștere a salariilor mai mare decât rata inflației cât și față de veniturile statului. Aici ne referim la cheltuielile cu salariile din sectorul public. În 2024 față de 2023 a însemnat o creștere a fondurilor cu salariile de 24%. Înseamnă că cu siguranță în anumite sectoare avem prea mulți angajați și în anumite sectoare există privilegii și instituții unde în mod cert fondurile de salarii pot fi corectate fără să fie afectate instituțiile.
Am avut o inflație cumulată în 4 ani de 36% și o creștere a fondului de pensii de 53%. În ultimul an, fondul de pensii a crescut cu 19%, dar ultima creștere, cea mare, s-a aplicat doar din septembrie, iar anul acesta va fi efectul integral pe toate cele 12 luni. E un lucru bun că au crescut dar trebuie să ne gândim la capacitatea țării de a le plăti și de a vedea distribuția lor, doarece sunt niște inechități foarte mari în sistemul de pensii.
Sunt zone în care suntem cu cheltuielile și cu număr de personal mai redus. Mă gândesc la Sănătate, Asistență Socială, Educație, dar sunt zone cum este cel legat de Administrație Publică, de Siguranță Publică, în care procentele față de numărul de contribuabili sunt mai mari decât media UE. Probabil dacă ar fi mai mulți contribuabili, n-ar fi această problemă.
Avem o problemă destul de mare, pentru că avem prea puțini oameni care muncesc în economie față de câți beneficiază. Din populația activă între 15 și 64 de ani avem aproape 33% (aproape 4 milioane de oameni) care nu sunt prinși în activitate. Îi putem scădea pe cetățenii români care sunt în străinătate, dar oricum suntem pe penultimul loc din Europa.
Dacă se face o analiză de inactivitate la persoanele peste 65 de ani, vedem că de data asta suntem chiar pe ultimul loc, și datorită pensionărilor accelerate suntem în situația în care jumătate din cei care au vârsta de peste 55 până la 64 de ani nu sunt prinși în activitate, deși este o vârstă la care experiența și înțelepciunea acumulate ar putea fi valorificată astfel încât cei care intră pe piața muncii să nu intre în aceste sectoare, să se ducă în sectoare unde nu mai avem forță de muncă.
Ponderea contribuabililor la sistemul public de pensii este printre cele mai mici din Europa din populația activă. În anii următori cu siguranță va fi o provocare pentru guverne cum vor gestiona plata pensiilor în România.
Investițiile au crescut cu 19% în 2025, un lucru bun.
Avem venituri scăzute la buget, din cauza unei legislații permisive, uneori proaste a evaziunii fiscale sau a performanței scăzute în administrație, în materie de colectare. Nu ne încasăm TVA decât într-o pondere care poate fi mult îmbunătățită. Avem o lege a insolvenței permisivă care permite intrarea în cascadă dintr-o insolvență în alta, statul rămânând cu sume importante care nu sunt încasate. Există posibilități importante de optimizare fiscală, de facilități, impozite care nu se încasează și o impozitare foarte redusă, uneori inechitabilă, a proprietăților.
Dacă ne uităm la veniturile fiscale, constatăm că suntem printre cele mai mici din UE, raportat la PIB, în timp ce media UE este la 40%. Noi avem venituri de sub 30%. Înseamnă că e foarte greu să ai cele mai mici venituri și printre cele mai mari cheltuieli ca pondere la investiții, salarii foarte mari, personal numeros, pensii mari. Acest lucru nu poate funcționa pe termen lung. Această formulă a ajuns la o limită. Guvernul va veni este forțat să aplice o corecție.
Românii au o încredere scăzută în direcția în care se mișcă țara, au o încredere foarte scăzută în modul în care se aplică legea iar instituțiile de bază au cote foarte scăzute de încredere.
Ce am încercat în aceste zile? În aceste situații nu există soluții simple. Cei care promit soluții magice, cred că suntem convinși, noi, oamenii responsabili, că sunt niște profeți falși.
„Primul lucru pe care va fi nevoit următorul guvern să îl facă va fi o creștere de taxe”
Trebuie să le spunem oamenilor adevărul. Nu ne mai permitem să le spunem lucruri care nu pot fi realizate. Vor trebui luate măsuri de corecție care majoritatea sunt nepopulare, dar care, din păcate, sunt necesare. E nevoie de o masă critică, de o susținere parlamentară. Cred că în această săptămână se conturează această masă critică și aștept ca săptămâna viitoare să se închidă aceste discuții, astfel încât în termenul cel mai scurt să existe o susținere pentru aceste pachet de măsuri.
Trebuie să recâștigăm încrederea între partide, între partide și cetățeni, să luptăm ca cetățenii să-și recâștige încrederea în instituții, pentru că adversarii noștri nu sunt partidele cu care negociem sau cele din Parlament, ci incompetența, lipsa responsabilității și a bunului simț, indolența, neseriozitatea.
Din păcate, din cauza perioadei electorale, estimez că niciun guvern care va veni nu va putea evita creșterea veniturilor, adică creșteri de taxe și impozite.
E evident că trebuie reduse cheltuielile statului cât mai repede. Trebuie să facem o eșalonare de investiții. Anul ăsta erau 150 de miliarde de lei. Nu cred că vor putea fi închise toate aceste bugete de investiții. Nu toate sunt urgente. Nu toate sunt la fel de importante și unele nici la fel de bune ca altele.
Fiecare instituție din România cred că poate fi auditată imediat în așa fel încât să se vadă dacă își cheltuie eficient banii și oferă servicii bune. Și dacă personalul are ce face cu norma întreagă. Și dacă e nevoie să luăm decizii să reducem cheltuielile.
E nevoie de o evaluare a schemelor de sprijin ca să vedem care sunt efectele.
E nevoie de o reformă a pensiilor speciale.
Nu mai putem să acceptăm, așa cum am spus, să avem pensionări în floarea vârstei, pentru că un om a acumulat o experiență și într-o perioadă de maturitate putem avea servicii cel puțin la fel de bune, asigurate, cu mult mai puține cheltuieli
Nu trebuie să mai mergem cu aceste sinecuri.
Mă gândesc, de exemplu, la un comitet care funcționează pe lângă Exim Bank, unde de la vreo șapte oameni câți erau în anumite vremuri, pe care le țin și eu în minte, acum s-au ajuns la 19 oameni.
A doua componentă importantă este de evaluare și prioritizare a investițiilor.
Și aici sunt foarte multe lucruri de făcut, de la moduri în care sunt alocate fondurile, de la finanțările care sunt asigurate, de la prioritizarea lor,
Acest domeniu este foarte important pentru că, așa cum am precizat, sunt sume importante pe care le alocăm în acest domeniu, sume absolut necesare pentru dezvoltare, dar nu este totuna dacă o investiție este folosită la potențialul maxim sau după ce este făcută undeva, zace nefolosită pentru că nu are cine să o folosească.
În ultimul rând, nu putem să ne gândim la pensii, la salarii, la proiecte de dezvoltare fără să creștem veniturile și nu vom putea evita, pentru că este un jalon creșterea impozitului pe proprietăți, dar care va intra în vigoare de la 1 ianuarie anul viitor.
E nevoie să combate evaziunea fiscală într-o formă în care ceea ce trebuie plătit să fie plătit, iar atunci când se ajunge la o evaziune care depășește o limită a bunului simț, cred că trebuie combătută cu cea mai mare forță
Și aici cred că este loc de bine la ANAF, la antifraudă, dar și prin modificarea și înăsprirea legislației în acest domeniu.
În ultimul rând, cred că trebuie să gândim mecanisme de taxare prin care toți cei care fac profituri în România bune să plătească la bugetul de stat în așa fel încât și cu acest aport ponderea veniturilor la bugetul de stat, din care viitorul guvern și viitoarele guvernele României vor putea rezolva problemele, să fie mult mai mare decât îl avem astăzi, în așa fel încât, dacă ne dorim condiții europene, într-adevăr să putem asigura și din veniturii europene”.
Întrebări de la jurnaliști
V-ați creat fără îndoială un profil de prim-ministru. Dacă, în urma negocierilor politice, indiferent de formula care va reieși, că vom avea un guvern cu susținere majoritară în Parlament, că vom avea o rocadă la guvernare sau un guvern minoritar, vă asumați funcția de prim-ministru și implicit aceste măsuri nepopulare despre care vorbiți? Care sunt cele trei litere care vă opresc în acest moment să fiți prim-ministru?
„Da, aici nu e vorba de a crea un profil sau altul.
Cred că este corect să le spunem românilor adevărul, să le spunem care este situația, să nu creăm așteptări care nu pot fi acoperite și știind că avem angajamente pentru accesarea fondurilor europene de tipul creșterii, pentru a putea face performanță indiferent cine este el, are nevoie de o masă critică, de o susținere în Parlament, are nevoie de o masă de cine este state, pentru că aceste măsuri nu vor fi ușor de pus în practică și cu siguranță vor fi situații în care oameni din executiv, oameni din companii nu vor executa lucrurile așa cum s-a stabilit
Dacă nu ai autoritatea să-i sancționezi, oricine va fi premier va fi doar un om de mucava care nu va rezolva problemele și nu de asta avem nevoie.
Și de asemenea ai nevoie de parteneriate, pentru că aceste măsuri înseamnă nu doar guvernul României, înseamnă Parlament, înseamnă președinție, înseamnă celelalte instituții, în așa fel încât să poți face zi de zi ca lucrurile să se schimbe în România.
Și eu am încredere în milioanele de români care lucrează în sectorul privat, care duc țara asta în spate, în sutele de mii de profesioniști din sectorul public care își fac datoria, că înțeleg în ce situație suntem și că vor susține aceste măsuri în așa fel încât să putem trece România prin această situație dificilă și să creăm condiții pentru dezvoltare în anii următori”.
Președintele Nicușor Dan spunea că trei litere vă blochează în acest moment să ajungeți în funcția de prim-ministru al României
„Cred că dânsul vă poate răspunde la acest punct de vedere”.
Când ar trebui să intre în vigoare creșterile de taxe?
„Cea mai mare parte dintre știrile pe care le-ați dat sunt o combinație de adevăruri și falsuri.
Oricine spune că anumite aspecte linii sunt de netrecut vă rog să mă credeți că vă dezinformează.
Și săptămâna viitoare și la Consiliul din iulie România trebuie să se prezinte cu un pachet credibil care să rezolve probleme structurale”.
Considerați ca președintele ar trebui să desemneze mai întâi premierul sau ar trebui să continue discuțiile și să desemneze la final?
„Indiferent cine va fi premier, își va pune amprenta pe detalii, un tempo în care se execută programul.
Este o combinație și spre asta ne ducem”.
Ce viață dați unei astfel de coaliții dacă PSD deja amenință să plece?
„Sunt convins că atunci când un premier e desemnat deciziile se vor lua rapid pentru a avea efecte. Cu cât sunt mai multe partide într-o coaliție cu cât stabilirea unui punct de vedere comun e mai dificilă.”
Numele dvs a fost invocat de toată lumea. Ce vă ține pe loc pentru a accepta funcția de premier?
„Indiferent cine e premier trebuie să aibă niște condiții minimale pentru a putea performa. Are nevoie de o echipă puternică și de o susținere pe măsură”.
Sunteți gata să vă asumați că veți avea într-o săptămână pachetul de măsuri?
„Sunt gata să-mi asum toate lucrurile care țin de mine.
Nu o să fie ușor, în mod inevitabil vor fi greșeli dar atunci când luăm astfel de decizii ne dorim o decizie bună pentru cât mai mulți dintre români chiar dacă nu vor fi niște decizii perfecte.
Ni s-a pus problema și cu cât un guvern e mai stabil cu atât capacitatea de a lua decizii mai rapide și mai curajoase e mai mare”.
Am văzut tensiuni la negocieri. Din cauza cui sau din cauza a ce s-au produs blocajele?
„Am răspuns deja la această întrebare.
Chiar dacă insistați, alt răspuns nu va fi.
Indiferent de discuțiile care vor exista, rezolvarea problemelor este cel mai import aspect.”
Susține PNL impozitarea progresivă?
„Noi am susținut întotdeauna o impozitare echitabilă deci nu susținem impozitarea progresivă dar susținem ca toți care fac profit să plătească impozitele corect.”
Ați face parte dintr-o rotativă guvernamentală? Susțineți un premier tehnocrat?
„Nicio variantă la care se va ajunge nu va fi perfectă. Foarte probabil va nemulțumi unele forțe politice sau poate chiar pe toate.
E important să fie cea mai bună soluție pentru România.
Nicio variantă nu e perfectă, fiecare are avantaje și dezavantaje, nu mai e mult până săptămâna viitoare.”
Știrea inițială:
Liderii partidelor parlamentare care negociează formarea guvernului au discutat joi, cu președintele Nicușor Dan, despre viitorul prim-ministru, potrivit surselor Digi24. PSD a insistat cu rotativa guvernamentală, dar nu a propus un nume pentru viitorul premier, în timp ce USR și PNL îl susțin pe Ilie Bolojan. Nu a fost însă luată nicio decizie. Reprezentanții partidelor nu au căzut de acord asupra tuturor reformelor bugetare.
PSD a cerut ca partidele reprezentate în grupul de lucru de la Cotroceni pentru a trasa un program de reducere a cheltuielilor să se întâlnească pentru a finaliza pachetul de măsuri. Într-un comunicat de presă, social-democrații mai spun că partidele trebuie „să renunțe la abordările conflictuale și să adopte o atitudine constructivă”.
Editor : A.C.
