Criza politică a lăsat urme adânci asupra economiei: cursul euro – leu, anunțat de BNR, a depășit marți pragul psihologic de 5 lei, înregistrând un maxim istoric, iar indicele Robor a crescut și el, sărind de 6%. Afectați sunt cei care au credite în valută, dar și cei care vor să-și cumpere o casă. Ministrul interimar al Finanțelor, Tanczos Barna a recunoscut miercuri, că, după primul tur al alegerilor prezidențiale, există, într-adevăr, o presiune asupra cursului, însă situația este gestionabilă. Tanczos recunoaște că este posibilă o aterizare hard a economiei românești, ținând cont de înălțimea de la care poate „cădea” economia, respectiv deficitul bugetar de 9,3%.
„Situaţia dificilă o avem acum. Această situaţie trebuie gestionată şi poate fi gestionată împreună cu instituţiile responsabile din Guvern şi din afara Guvernului: BNR, Ministerul Finanţelor, instituţiile din subordinea Ministerului Finanţelor, ANAF, Vamă, pentru a asigura, pe de o parte, venituri şi pentru a ţine sub control cheltuielile. Nu este uşor să faci o reducere a deficitului de la 8,6% la 7% pentru nicio ţară, nici pentru România. De aceea, situaţia nu este uşoară, dar este gestionabilă”, a explicat ministrul Finanţelor, adăugând că „există o presiune asupra cursului. Cu siguranță este o presiune confirmată și de Banca Națională, dar încă o dată și profesionalismul și rezervele și experiența BNR asigură o gestionare corectă a situației și cu siguranță lucrurile sunt sub control din acest punct de vedere.”
Cât despre o eventuală ajustare a salarizării din sistemul bugetar, Tanczos Barna a ținut să sublinieze că „ajustarea a fost făcută în decembrie, au fost înghețate salariile, au fost înghețate, din păcate, și pensiile. Această situație a fost generată practic de creșterile foarte mari de cheltuieli de funcționare ale statului de anul de vot. Obligația noastră – a fost și atunci, în decembrie și acum – este de a asigura venituri suficiente pentru plata salariilor și pensiilor.”
Ministrul interimar al Finanţelor a mai afirmat că deficitul în momentul de faţă este în parametri normali, iar România se poate încadra în 7%, dacă va realiza veniturile prognozate. El a menţionat că targetul pentru luna aprilie a fost atins şi s-au colectat peste 50 de miliarde de lei încasări din impozite, taxe şi accize.
Întrebat dacă deficitul este mai mic la patru luni decât cel de anul trecut, el a precizat că „la patru luni nu am calculat deficitul şi nu am finalizat calculele pentru aprilie. Deficitul în momentul de faţă este în parametri normali. Ne putem încadra în 7% cu condiţia să putem realiza veniturile prognozate. În aprilie chiar am depăşit targetul pentru aprilie. Au venit peste 50 de miliarde de lei încasări din impozite, taxe şi din accize. Dacă acest trend se menţine, ne putem încadra în 7% la sfârşitul anului. Vă recomand să nu facem analiză lună pe lună pentru că sunt şi cheltuieli prioritizate, sunt şi cheltuieli periodice. Avem situaţii cu plată de dobânzi care sunt fluctuante şi nu sunt într-o liniaritate lunară. Este un pic înşelător să analizăm de fiecare dată deficitul lună de lună”.
Tanczos Barna a recunoscut, însă, că actualul climat politic este total în defavoarea economiei românești.
„Este nevoie de o refomă fiscală. Dacă m-ați fi întrebat acum o săptămână, aș fi spus că încă văd o posibilitate ca anul acesta 2025 să se termine fără modificări substanțiale pe partea de venituri, adică taxe și impozite. Lucrurile trebuie analizate după alegeri de către cei care nu vor fi interimari. Dar din punct de vedere fiscal, lucrurile nu stau atât de rău pe cât de rău se prezintă situația câteodată în presă. Este posibilă o aterizare hard, ca să nu spun soft, că e puțin credibil.
Este posibilă o aterizare «hard». «Very hard» începe în cazul în care continuă incertitudinea politică.
Dacă avem stabilitate și în cel mai scurt timp posibil avem guvern in charge și lucrează și începe implementarea măsurilor, aterizarea este gestionabilă. Desigur, de fiecare dată, o asemenea aterizare depinde de nivelul de la care aterizezi. Aterizăm de la 8,6% deficit, destul de sus. Depinde de pilot, depinde de cine conduce avionul. Și depinde de pista de aterizare, cât de rezilientă este.”
Editor : C.A.
