În România, domeniul petrolier reprezintă una dintre cele mai vulnerabile domenii pentru stat din perspectiva evaziunii fiscale. Două posibile cauze, identificate de surse Digi24.ro din domeniul Energiei, ar fi lacunele din legislație și complicitatea funcționarilor publici. Schemele prin care aceste firme fraudează bugetul statului sunt, însă, diverse și se adaptează de la an la an. De la fraudarea TVA sau neplata accizelor, România pierde, anual, un miliard de euro, potrivit datelor oficiale.
La nivel general, România pierde, anual, 40 de miliarde de lei din neîncasarea TVA, în mare parte acest lucru datorându-se fraudelor.
- Laura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European, a vorbit, pe larg, la Interviurile Digi24.ro despre modul în care funcționează rețelele care fraudează TVA la nivel european. Detalii, aici.
Parchetul European a identificat în Uniunea Europeană aceleași rețete de fraudare a TVA care se aplică și în cazul tranzacțiilor cu produse petroliere (motorină sau benzină).
- Parchetul European a destructurat o rețea care făcea fraudă TVA de tip carusel și avea nevoie de societăți din România, acum anchetate pentru spălare de bani.
- Frauda tip carusel, explicată pe scurt, este următoarea: o firmă din România vinde zece tone de motorină unui client din aceeași țară. Numai că acea firmă, ca să profite de facilitatea fiscală din statele UE, declară doar pe hârtie că motorina respectivă, înainte să ajungă la clientul din România, a fost vândută și cumpărată de alte companii din UE.
- Este vorba de cazul „Fuel Family”. Frauda presupunea, practic, peste 40 de firme italiene care au importat carburant, l-au revândut în peninsulă, iar apoi erau închise până să plătească taxele către stat, profitând de regimul de decontare a TVA.
- Aceste tranzacții au însumat, potrivit procurorilor europeni, nu mai puțin de un miliard de euro. Din acest miliard, 260 de milioane de euro reprezintă TVA pe care nu au plătit-o.
- În acest caz nu au fost furnizate la nivel oficial date de identificare ale companiilor implicate în această schemă.
Pe lângă frauda cu TVA, unele companii care tranzacționează produse petroliere în România au pus la punct anumite scheme prin care reușesc să evite și plata accizelor.
- Aproape jumătate din prețul final al produselor petroliere (motorină sau benzină, de exemplu) este format din acciză și TVA. Acciza se plătește și pentru comercializarea de alcool sau tutun.
Ministerul Finanțelor: Bugetul este prejudiciat „cu sume importante de bani”
La nivel general, din datele ANAF, citate de Ministerul Finanțelor într-un document oficial, reiese că bugetul de stat este prejudiciat „cu sume importante de bani” de către companii autorizate pentru a comercializa angro produse accizabile.
„Astfel, în ultimi 5 ani, peste 26 destinatari înregistrați din domeniul produselor accizabile (alcool, tutun și produse energetice) au produs un prejudiciu de circa 500.000.000 lei”, arăta Ministerul de Finanțe într-o Notă de fundamentare a unei Ordonanțe de Urgență care a fost adoptată la finalul anului 2024, în luna decembrie.
- Cei 500 de milioane de lei, după cum reiese din documentul citat, vizează doar accizele neplătite de aceste firme care fac comerț cu alcool, tutun și produse energetice.
Ministerul de Finanțe dădea, în acest caz, și două exemple punctuale, dar fără să menționeze numele companiilor în cauză.
- Prima companie, deținută de un cetățean străin, care a funcționat în România doar patru luni, a cumpărat din Uniunea Europeană peste 12 milioane de litri de carburant. În cele patru luni a înregistrat datorii către buget – TVA și accize neplătite – în valoare de 22 de milioane de lei. Ulterior, compania a intrat în insolvență, autoritățile au depus o plângere penală, însă acționarul a părăsit țara.
- O altă companie, deținută de un român, care a funcționat doar 3 luni, a adus din Uniunea Europeană 1.8 milioane de litri de carburant. În cele trei luni a înregistrat o datorie către stat – TVA și accize neplătite – de aproximativ 2 milioane de lei. Autoritățile au făcut o sesizare penală în acest sens.
Informațiile furnizate de ANAF la finalul anului trecut arătau că, în patru ani de controale la companii din domeniul petrolier, inspectorii fiscali au găsit prejudicii de peste 5 miliarde de lei.
Un alt exemplu de notat este cel subliniat de ANAF, într-un răspuns pentru Gândul de la finalul lui 2024.
- „În urma informațiilor oferite de către România, controalele efectuate la nivelul UE au dus la stoparea fenomenului EUROPETROL”, arătau reprezentanții ANAF.
- Un cetățean italian a înființat în 2015, în România, compania Europetrol Distribution SRL. Prin acționariatul firmei au trecut, de-a lungul anilor, diverși alți italieni sau companii deținute de acționari italieni, potrivit Profit.ro. Compania importa, practic, carburant pe care îl revindea în țară.
- Jurnaliștii mai notau că, în 2017, compania a ajuns să aibă o creștere de la 1 milion de lei cifră de afaceri la 110 milioane de lei, cu un profit de 13.4 milioane de lei. Împreună cu subsidiarele companiei din Europa, valoarea totală a cifrei de afaceri era de 1,28 de miliarde de lei.
- Însă în 2019, compania Europetrol Distribution SRL a rămas fără autorizația care îi permitea să vândă produse accizabile, nefiind comunicat motivul la acea dată.
- Într-o expunere de motive a unui proiect de Lege din 2020, care viza implementarea unei măsuri care își propunea să oprească acest tip de fraudă, dar care în final nu a mai fost adoptat de Parlament, regăsim un pasaj care se referă la această situație:
- „Inspectorii antifraudă au identificat o societate cu acționari italieni care au introdus pe piața din România o cantitate de 60.000 de tone de motorină (n.r. În urma cercetărilor, s-a stabilit în final că este vorba de 80.000 de tone de motorină). Deși totul părea în regulă, societatea achitând acciza și TVA aferentă acestei cantități, s-a stabilit că această societate vindea acest produs mai ieftin, cu aproximativ 6 milioane de lei, decât prețul ce rezulta din documentul de provențiență a mărfii”
- În cazul în care adaosurile comerciale practicate sunt foarte mici sau produsele sunt comercializate sub prețul de achiziție, nu se declară și nu se achită impozite în România, mai arătau inițiatorii Legii, care au descris acest exemplu.
- În 2020, tot Profit.ro sublinia că firma în cauză a fost cumpărată de un cetățean bulgar pentru sub 100.000 de euro. Astfel că, pe lângă faptul că a dezechilibrat piața energetică din țară, șansele ca datoriile statului să fie recuperate au scăzut considerabil.
- ANAF susținea, însă, la finalul lui 2024, pentru Gândul, că toate impozitele și taxele datorate statului român au fost achitate „ca urmare a acțiunilor de control”.
Legislația care nu se actualizează în funcție de „inovarea” celor care fraudează
ANAF menționa, în același răspuns furnizat presei la finalul anului trecut, că fraudele din domeniul petrolier presupun „tipologii neprecizate de legislația în domeniu”.
Specialiștii consultați de Digi24 indică faptul că este nevoie să se creeze un cadru legal care să asigure un circuit tranzacțional al produselor energetice, de la producător la consumatorul final.
Cei care fraudează statul în acest domeniu sunt experți în inovare, în timp ce, potrivit unor surse Digi24.ro din domeniul Energiei, legislația este învechită și nu este adaptată la ceea ce presupune comerțul în Uniunea Europeană a anului 2025.
De exemplu, un factor care favorizează evaziunea fiscală, este că sute de firme pot obține atestate de produse accizabile cu condiții permisive, fără garanții și fără analize de risc, subliniază sursele consultate de Digi24.ro.
La finalul lui 2024 erau peste 1.000 de firme care au avut sau încă dețin autorizația de destinatar autorizat de produse accizabile, necesară pentru a putea face comerț cu produse accizabile.
- În trecut, statul a încercat să reglementeze acest aspect prin introducerea unei obligativități în așa fel încât acest atestat să fie acordat unei firme doar dacă deține fizic un depozit.
- Doar între 2016 și 2020 au existat cel puțin patru astfel de inițiative care nu au avut succes: trei ordine de la ANAF și un proiect de lege semnat de parlamentari de la PMP, PNL și PSD, din care a reieșit și exemplul furnizat mai sus. Proiectul a fost contestat de comercianții din domeniul petrolier, CCR l-a declarat neconstituțional, iar în final a fost abandonat de parlamentari.
- Reprezentanții comercianților din domeniu au protestat de fiecare dată și au subliniat că măsura ar fi inutilă și doar ar face în așa fel încât să dispară peste 900 de companii și să rămână doar 5-6 companii care vor domina piața de angro.
- Strict în ceea ce privește implementarea obligativității legate de deținerea depozitului, argumentul acestora este că o companie care are intenția să fraudeze bugetul statului va închiria un depozit și va continua să evite plata taxelor către stat.
- Reprezentanții distribuitorilor de produse petroliere recomandau în schimb controale mai eficiente din partea instituțiilor statului sau măsuri precum garantarea TVA „prin diferite forme în favoarea autorităților fiscale”.
Ministerul Finanțelor a inclus, într-o Ordonanță de Urgență adoptată la finalul anului 2024, mai multe măsuri ce au ca scop oprirea fraudelor la accize.
- Compania „cu risc fiscal ridicat” trebuie să constituie o garanție de 120% din valoarea accizelor aferente cantității de produse pe care o cumpără și o vinde. Dacă autoritățile constată că această companie s-a eschivat de la plata accizei, statul rămâne cu garanția depusă, iar compania trebuie să achite diferența, în așa fel încât să acopere prejudiciul;
- „Garanția poate fi eliberată numai după verificarea de către organele fiscale competente a îndeplinirii de către operatorul economic a tuturor obligațiilor legale privind evidențierea, declararea și plata obligațiilor fiscale administrate de A.N.A.F.”, este o altă măsură inclusă în OUG.
Funcționari care lucrează cot la cot alături de cei care fraudează
Mai există, însă, și alți factori care favorizează evaziunea fiscală din domeniul Energiei. Aceleași surse consultate de Digi24.ro au subliniat că funcționari din cadrul autorităților de control, cum ar fi chiar ANAF, oferă servicii de consultanță și de contabilitate firmelor din domeniu.
Mai mult, există cazuri, potrivit acelorași surse, în care consultanți fiscali și avocați ai acestor firme sunt chiar foști sau actuali funcționari care cunosc suficient de bine Legea astfel încât să știe și lacunele ei. În același timp, există și persoane cu funcții de decizie care blochează orice inițiativă de a corecta lacunele legislative, potrivit acelorași surse citate de Digi24.ro.
Laura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European, a vorbit la rândul ei, la Interviurile Digi24.ro, despre acest fenomen, în care funcționari sau foști funcționari sunt implicați în consultanța companiilor care fraudează TVA.
„Una dintre caractersticile pe care noi le observăm, aș putea să spun că este infiltrarea în sistemul public. Controlul direct al autorității publice. Nu putem vorbi despre aceste fapte fără să avem corupție, cooperarea ilicită a unor funcționari publici”, a subliniat Laura Codruța Kovesi la Digi24.ro.
Șefa Parchetului European a mai punctat că mafiile din domeniul fraudării TVA au suficiente resurse încât să crească „numărul de consultanți din diverse metode”, au „acces la baze de date” și „folosesc tipologii de informații înșelătoare”.
„Ei, în general, oferă informații pentru dezinformare, oferă informații poliției într-un anumit domeniu pentru a evita zone cheie. Aceste lucruri se întâmplă”, a mai punctat Kovesi.
