Hichem Miraoui, un frizer tunisian în vârstă de 45 de ani, se afla acasă în sudul Franței la sfârșitul lunii mai, vorbind la telefon cu mama și surorile sale, când un vecin a trecut cu mașina și l-a împușcat mortal în fața ușii. După ce l-a ucis pe Miraoui și l-a împușcat în mână pe vecinul său kurd, Akif Badur, Christophe Belgembe a postat patru videoclipuri pe Facebook, potrivit parchetului antiterorist francez, cunoscut sub numele de PNAT. Plângându-se de un stat „incapabil să ne protejeze, incapabil să-i trimită acasă”, Belgembe a spus că a „eliminat doi sau trei rahați” și că acesta era doar începutul, scrie Reuters.
Belgembe s-a predat poliției câteva ore mai târziu și și-a mărturisit vina, a declarat PNAT. Avocatul său nu a răspuns la solicitarea de comentarii. Bărbatul a negat orice motivație rasistă sau teroristă, dar PNAT l-a acuzat de omor cu premeditare din motive rasiale și tentativă de omor în cadrul unei acțiuni teroriste.
Este pentru prima dată când PNAT, care poate prelua orice anchetă penală pe care o consideră că îndeplinește criteriile terorismului, investighează un omor inspirat de ideile de extremă dreapta. Pedepsele pentru terorism sunt mai severe, iar forțele antiteroriste au competențe de anchetă mai extinse.
Măsura PNAT este revelatoare pentru o schimbare mai amplă în Franța, unde atacurile jihadiste au scăzut, în timp ce infracțiunile rasiste, xenofobe sau antireligioase au crescut cu 11% față de anul trecut, pe fondul unui sprijin crescând pentru extrema dreaptă.
Într-unul dintre videoclipurile sale post-atac, Belgembe și-a exprimat sprijinul pentru Rassemblement National (RN, Adunarea Națională n.r.), cel mai mare partid parlamentar din Franța, potrivit unei surse care a văzut videoclipul, dar nu a fost autorizată să vorbească public despre acesta.
Purtătorul de cuvânt al RN, Laurent Jacobelli, nu a răspuns la o solicitare de comentarii cu privire la videoclip.
Pe X, șefa RN, Marine Le Pen, a declarat că decizia PNAT de a ancheta uciderea lui Miraoui va face lumină asupra acestei „crime atroce”, care pare a fi „rasistă”.
Familia lui Miraoui, liderii musulmani și grupurile anti-rasism au salutat decizia de a-l ancheta pe Belgembe în temeiul legilor antiteroriste, dar au afirmat că autoritățile franceze au fost lente în a considera crimele de extremă dreapta ca acte de terorism.
„Chiar dacă este târziu, este binevenită”, a declarat Azzedine Gaci, rectorul unei mari moschei din apropierea Lyonului. „De fiecare dată când are loc o crimă de acest gen, ea trebuie considerată un act terorist, deoarece este comisă pentru a instaura teroarea în comunitățile noastre.”
PNAT a refuzat să comenteze acuzațiile că ar fi întârziat clasificarea violențelor de extremă dreapta ca acte de terorism. Cu toate acestea, a declarat pentru Reuters că, de la înființarea sa în 2019, a preluat alte 15 cazuri care implică suspecți de extremă dreapta. Niciunul dintre acestea nu a fost omucidere.
Jean-Louis Bruguiere, un fost judecător antiterorism care a contribuit la crearea PNAT, a declarat pentru Reuters că polarizarea politică din Franța „poluează dezbaterea” privind clasificarea acestor crime. El a afirmat că PNAT preferă „să dea dovadă de extremă prudență”, selectând doar cazurile solide.
Dezbaterea privind definirea terorismului în dreptul francez
Mii de persoane au protestat în toată Franța în aprilie, după uciderea lui Aboubakar Cisse, un malian de 22 de ani care a fost înjunghiat mortal într-o moschee de un intrus care a insultat islamul în timp ce filma fapta, cerând ca uciderea sa să fie anchetată ca act de terorism.
PNAT a refuzat să preia cazul lui Cisse. De asemenea, a refuzat să ancheteze un atac armat din 2022 asupra unui centru kurd din Paris, în care au murit trei persoane, stârnind critici din partea activiștilor pentru drepturile omului și a comunității kurde din Franța.
PNAT a refuzat să explice de ce nu a preluat cazul uciderii lui Cisse sau al atacului asupra centrului kurd.
Cu toate acestea, procurorul Cecile Gensac din Nimes, al cărui birou s-a ocupat de cazul lui Cisse, a declarat că PNAT a refuzat să ancheteze, deoarece ucigașul nu avea nicio ideologie și a acționat doar din „dorința obsesivă de a ucide”.
Într-o decizie a PNAT din 2023, consultată de Reuters, se afirma că, deși atacatorul centrului kurd avea „ură față de străini”, nu părea să fie motivat de vreo ideologie și nu s-au găsit dovezi de legături cu extrema dreaptă în locuința sa.
Bruguiere a apărat decizia PNAT de a investiga uciderea lui Miraoui, afirmând că, chiar dacă Belgembe a acționat singur, el a considerat că gestul său se înscria într-un cadru ideologic mai larg, „care transcende actul în sine”.
Conform legislației franceze, terorismul este o infracțiune în care autorul are „scopul de a perturba grav ordinea publică prin intimidare sau teroare”.
Olivier Cahn, profesor de drept la Universitatea Cergy-Paris, a declarat că unele dintre deciziile anterioare ale PNAT subliniază cât de deschisă interpretării este definiția terorismului în Franța.
„Terorismul nu este actul în sine”, a spus el. „Terorismul este orice spune PNAT că este terorism”.
PNAT nu a răspuns la solicitarea de a comenta declarațiile lui Cahn.
Rasismul în creștere
PNAT a anchetat 66 de cazuri de terorism jihadist anul trecut, în scădere cu aproape o treime față de 2019.
Între timp, rasismul este în creștere, potrivit unui raport din 2024 al comisiei franceze pentru drepturile omului. Între ianuarie și martie 2025, Ministerul de Interne a înregistrat 79 de acte antimusulmane, o creștere de 72% față de aceeași perioadă din 2024.
Belgembe și victimele sale locuiau în Puget-sur-Argens, un oraș din sud-estul Franței, care este de mult timp un bastion al extremei drepte. La alegerile legislative de anul trecut, RN a obținut aproape 60% din voturile din oraș.
Badur, vecinul kurd care a fost împușcat în mână, a declarat că singura conversație pe care a avut-o cu Belgembe a fost când acesta l-a întrebat despre naționalitatea și statutul său de rezident. Activist al Partidului Democrat Popular (HDP) pro-kurd, Badur a declarat că a părăsit Turcia în urmă cu doi ani de teama de a fi închis.
„Am fugit de rasismul din țara mea, doar pentru a mă confrunta cu rasismul aici”, a spus el.
Editor : B.E.
