„Există intenţia fermă a organizării unei întâlniri între preşedintele României şi preşedintele SUA”, a declarat ministrul Afacerilor Externe Emil Hurezeanu, întrebat dacă Nicuşor Dan are programată o întâlnire cu preşedintele Donald Trump în marja summitului NATO de la Haga din 25 iunie.
Hurezeanu a adăugat că până în prezent partea americană nu a confirmat întâlniri cu nicio ţară, chestionat la finalul ședinței de miercuri a Guvernului dacă va exista o întâlnire Nicușor Dan-Donald Trump.
Citește și: Donald Trump va participa la summitul NATO de la Haga, la finalul lunii iunie. Anunțul făcut de Casa Albă
„Suntem în curs de programare a întâlnirilor preşedintelui Nicuşor Dan. Există intenţia fermă a organizării unei întâlniri între preşedintele României şi preşedintele Statelor Unite. Nu ştiu ca partea americană să fi confirmat până acum vreunei ţări întâlniri. Urmează. Se întâmplă săptămâna viitoare între 24 şi 26 iunie”, a afirmat Emil Hurezeanu, într-o conferință de presă susținută la finalul ședinței Executivului, miercuri la Palatul Victoria.
Hurezeanu: România e deja la un procent de 2,3-2,4% din PIB cheltuieli de apărare
El a vorbit despre obiectivele NATO și despre creșteres cheltuielilor pentru apărare de 3,5% plus 1,5% cheltuieli aferente.
„Sunt obiectivele în parte anunţate, previzibile, este important că va fi un for de validare a obiectivelor NATO pe termen mediu şi lung, prin prezenţa pentru prima oară la NATO, împreună cu aliaţii, a preşedintelui Statelor Unite. Există deja intenţii ale acestei administraţii în ceea ce priveşte evoluţia NATO. Statele Unite rămân un aliat fundamental al Alianţei Nord-Atlantice, partenerii europeni rămân aliaţii şi Canada, bineînţeles în America de Nord, rămân aliaţii Statelor Unite”, a explicat Hurezeanu.
„E vorba de sporirea bugetelor de apărare în condiţiile anunţate, 3,5% plus 1,5% cheltuieli aferente. România este la un procent de 2,3-2,4% deja atins”, a continuat ministrul de Externe.
„Suntem între ţările cu cel mai bun buget militar între aliaţi. Italia, alte ţări, n-au ajuns nici la 2%, Polonia vrea să depăşească 5%, la fel Ţările Baltice. Totul este relativ şi este în funcţie de bugetele ţărilor respective. Se va vedea ce măsură Statele Unite au aşa-zisul contingency planning de distribuire a propriilor forţe militare în bazele americane, de relevanţă atlantică, nord-atlantică, NATO, respectiv în bazele militare NATO, cum este şi cazul bazelor din România”, mai precizează Emil Hurezeanu.
Citește și: Președintele Nicușor Dan participă la Summitul Partidului Popular European din 26 iunie
El a mai spus că rămâne de văzut, după Summitul NATO de la Haga ce hotărâri va lua Alianța Nord-Atlantică.
„Vom vedea în ce măsură importanţa, ponderea unor ţări ca Polonia şi România, care asigură de decenii cel mai credibil flanc de apărare al Alianţei Nord-Atlantice, flancul de est, acolo sigur, au apărut între timp şi ţările nordice, noii membri ai alianţei Suedia, Finlanda, Ţările Baltice. Turcia rămâne un pilon al alianţei, putem să spunem în flancul estic, sud-estic. Vom vedea în ce măsură ceea ce ştim până acum se confirmă în discuţiile pe care liderii statelor aliate le vor avea între ei, în hotărârile pe care le va lua alianţa. Şi în deciziile administraţiei americane ale preşedintelui Trump, care până în ultimul moment, cred, nu pot fi întru totul cunoscute”, a conchis Hurezeanu.
Pe 3 iunie, Nicușor Dan a declarat că propunerea creșterii cheltuielilor pentru apărare la 5% este susținută de către România, fiind în interesul țării noastre și al Europei „să cheltuiască și să producă uniform echipamente militare”. Președintele a adăugat că este vorba de 3,5% din PIB cheltuieli militare efective și 1,5% cheltuieli conexe până în 2032.
Citește și: Cheltuielile pentru apărare ar putea crește la 5% din PIB. Nicușor Dan: E în interesul României și al Europei
Editor : A.P.
