Cosmin Marinescu, doctor în economie și profesor universitar la Academia de Studii Economice din București, atrage atenția asupra faptului că România a ajuns în Procedura de deficit excesiv încă din 2019, deci înainte de apariția multiplelor crize cauzate de pandemie și războiul din Ucraina, în perioada în care premier era Viorica Dăncilă, din partea PSD.
„Poate este important să ne amintim că România a ajuns în Procedura de deficit excesiv urmare a depășirii criteriului de deficit bugetar în 2019, deci înainte de crizele multiple: pandemie, război, criză energetică și inflație. La acel moment, în calitate de consilier economic al Președintelui României, am prezentat public argumente tehnice și evaluări cifrice care indicau subestimarea semnificativă a deficitului în proiectul de buget al anului 2019. Legea bugetului a fost trimisă spre reexaminare Parlamentului de către Președintele României, un demers unic în istoria noastră post-decembristă. Din păcate, Parlamentul de atunci nu a corectat construcția bugetară iar execuția bugetului pe 2019 a confirmat depășirea pragului de 3% din PIB, așa cum avertizasem la începutul anului”, a declarat Cosmin Marinescu, într-un interviu pentru Forbes România.
În ceea ce privește soluțiile pentru actualul deficit bugetar, Marinescu vorbește despre schimbarea completă a actualului tipar de construcție bugetară, bazată pe „proiecții nerealiste ale veniturilor și cheltuielilor publice”.
„Problema calității construcției bugetare este la fel de actuală ca și în 2019. Iată de ce trebuie stopat definitiv acest modus vivendi de construcție bugetară pe bază de proiecții nerealiste ale veniturilor și cheltuielilor publice, care alterează deficitul, generează ulterior corecții majore și subminează credibilitatea angajamentelor bugetare în fața partenerilor europeni și a piețelor financiare. Asemenea abordări afectează inclusiv funcționarea politicii monetare, reducând eficiența acesteia în atingerea obiectivului de stabilitate a prețurilor.
Tocmai de aceea trebuie să primeze calitatea și sustenabilitatea politicilor publice, care să abandoneze tentațiile populiste de a oferi doar beneficii – adesea pe termen scurt, ignorând costurile acestora – de regulă pe termen lung, adică nota de plată pe care cineva o plătește până la urmă”, explică Marinescu.
Cosmin Marinescu sintetizează și cele trei provocări ale anului 2025 pe această temă:
„1) calitatea construcției bugetare, care explică acum amplificarea abaterii deficitului față de ținta asumată prin construcția bugetară de 7% din PIB;
2) momentul ajustării bugetare, care reduce aplicarea măsurilor de corecție pentru doar jumătate de an, deci diminuează impactul acestora pentru anul curent;
3) creșterea economică din 2025, care a fost deja revizuită negativ la 1,4%, inclusiv pe fondul stagnării economice din trimestrul 1, în condițiile în care bugetul anului curent fost construit pe o prognoză de creștere economică supraestimată, de 2,5%, în timp ce unele prognoze internaționale erau chiar mai optimiste.”, notează Cosmin Marinescu.
Editor : B. G.
