Slovacia, membră a NATO, ar beneficia de pe urma unui statut de neutralitate, a declarat marţi premierul Robert Fico, punând pentru prima dată sub semnul întrebării apartenenţa ţării est-europene la alianţa care se grăbeşte să-şi consolideze capacitatea de descurajare împotriva Rusiei, scrie Reuters.
Comentariul său nu are implicaţii practice pe termen scurt, dar este cel mai recent dintr-o serie de poziţii antioccidentale adoptate de Fico de la preluarea celui de-al patrulea mandat în 2023.
„Dacă mă întrebaţi pe mine, vă spun că în aceste vremuri absurde de înarmare, când companiile de armament îşi freacă mâinile de bucurie, neutralitatea ar fi foarte benefică pentru Slovacia”, a declarat el într-o conferinţă de presă transmisă online. „Dar, din păcate, această decizie nu este în mâinile mele”, a spus el, fără a da detalii.
Orice eventuală decizie a Slovaciei de a părăsi NATO ar fi un proces complex, care ar include aprobarea parlamentului.
Fico a reacţionat în acest fel faţă de planurile NATO de a creşte cheltuielile pentru apărare.
Fico se află pe o traiectorie de coliziune cu partenerii occidentali, adoptând o poziţie pro-rusă în războiul din Ucraina şi intrând în conflict cu Uniunea Europeană din cauza dorinţei Slovaciei de a continua importul de gaze şi petrol din Rusia, precum şi din cauza măsurilor interne care afectează independenţa justiţiei şi mass-media.
Aliat al premierului ungar Viktor Orban, Fico a lansat şi ideea că UE s-ar putea afla în pragul unei destrămări.
Niciun membru NATO nu a părăsit alianţa de la înfiinţarea sa în 1949.
Preşedintele Peter Pellegrini, cândva aliat al lui Fico, a calificat declaraţiile premierului drept un joc politic provocator şi s-a angajat să nu rupă consensul la summitul NATO din 24-25 iunie.
Coaliţia guvernamentală de stânga-naţionalistă a lui Fico a oprit ajutorul militar oficial acordat Kievului în lupta împotriva invaziei ruse şi a cultivat relaţiile cu Moscova.
„Absurd, periculos, iresponsabil”
Liderii NATO discută despre o creştere treptată a cheltuielilor pentru apărare de până la 5% din produsul intern brut, cu 3,5% pentru cheltuieli militare şi 1,5% pentru infrastructură şi proiecte similare.
Fico a declarat că orice creştere a cheltuielilor pentru apărare ar trebui să se aplice atât utilizării militare, cât şi civile, şi că nu înţelege necesitatea unei consolidări militare rapide.
„Neutralitatea ar fi potrivită pentru Slovacia? Pun această întrebare în mod oficial şi clar”, a declarat el. „Despre ce război vorbim? Cu cine vom lupta?”, a continuat el.
Preşedintele Pellegrini, care va conduce delegaţia Slovaciei la summitul NATO, a declarat că creşterea cheltuielilor ar trebui să se întindă pe o perioadă de cel puţin 10 ani, dincolo de termenul limită de 2032 despre care se discută în prezent.
Comentariile lui Fico privind neutralitatea au stârnit critici, inclusiv din partea partenerului său de coaliţie. Cel mai mare partid de opoziţie, Slovacia Progresistă, a calificat comentariile lui Fico drept „absurde, iresponsabile şi periculoase”.
Editor : A.R.
