Un senator încătușat, oameni arestați în public, armata mobilizată – alunecarea lui Trump spre autocrație a venit mai repede decât se temeau criticii, scrie The Guardian într-o analiză care trece în revistă semnele că SUA se îndreaptă cu viteză spre un regim autoritar.
- O serie de politicieni americani din opoziție, printre care senatorul Alex Padilla, sunt încătușați și arestați de forțele de ordine cu mâna grea pentru că au îndrăznit să pună la îndoială autoritatea sau să-și exprime dezacordul cu politicile lui Donald Trump.
- O judecătoare este arestată în propriul tribunal și acuzată că a ajutat un inculpat să scape de arestare.
- Echipe mascate arestează și răpesc oameni în public, în ceea ce par a fi scene intenționat intimidante.
- Președintele SUA mobilizează armata pe baza unui pretext juridic dubios pentru a înfrunta protestatarii care contestă arestările în masă ale migranților fără documente.
- Un consilier prezidențial de rang înalt anunță că habeas corpus – o garanție juridică esențială pentru deținuți – ar putea fi suspendată.
Această listă îngrijorătoare nu reflectă acțiunile unei dictaturi consolidate, ci ale administrației lui Donald Trump, în timp ce cei mai severi critici ai președintelui se străduiesc să înțeleagă ceea ce, potrivit lor, a fost o alunecare mult mai rapidă spre autoritarism decât își imaginau chiar și acum câteva săptămâni.
„Trump lansează lovituri autoritare într-un ritm mult mai rapid decât oricare dintre celelalte cazuri similare din primul an de mandat”, a declarat Steven Levitsky, politolog la Harvard și autor, alături de Daniel Ziblatt, al cărții How Democracies Die (Cu mor democrațiile, n.r.). „Dar încă nu știm câte dintre aceste lovituri vor atinge ținta și cum va reacționa societatea.”
La cinci luni de la învestirea lui Trump, analiști experimentați, care au studiat ani de zile democrații cândva stabile degenerând în autocrații, trag semnale de alarmă cu privire la viteza cu care administrația Trump atacă instituțiile și libertățile de exprimare garantate de Constituție. Ei sunt îngrijorați de desfășurarea agenților mascați ai Serviciului de Imigrare, Vamă și Control (ICE) – îmbrăcați în haine civile și fără insigne oficiale – pentru a aresta oameni pe stradă în vederea deportării, o tactică pe care criticii o consideră ca amintind de dictaturi și menită să provoace teamă în rândul populației.
Unii exprimă îndoieli cu privire la capacitatea sistemului judiciar de a acționa ca o garanție a democrației, în ciuda valului de contestații juridice împotriva ordinelor executive ale președintelui. Ei invocă majoritatea conservatoare de 6-3 din Curtea Supremă a SUA, care are o istorie de hotărâri favorabile președintelui, care a numit trei dintre judecătorii săi în timpul primului său mandat.
Trump a încercat să împingă SUA într-o direcție autoritară cu o intensitate mai mare decât autocrații cunoscuți, precum Hugo Chávez din Venezuela, Recep Tayyip Erdoğan din Turcia sau Viktor Orbán, prim-ministrul Ungariei, potrivit lui Levitsky.
Eric Rubin, fost ambasador al SUA în Bulgaria și ambasador interimar la Moscova, a declarat că Trump îl depășește pe Vladimir Putin, președintele Rusiei, pentru care și-a exprimat adesea admirația.
„Acest proces se desfășoară mai rapid decât a reușit Putin să se apropie de eliminarea treptată a instituțiilor democratice și a libertăților democratice”, a declarat Rubin, care a fost martor la primii ani ai lui Putin la putere. „I-a luat ani de zile. Noi nu vorbim nici măcar de șase luni.”
Bright Line Watch, un sondaj realizat de politologi, a acordat recent Statelor Unite un scor de 53 – cel mai scăzut de când a început colectarea datelor în 2017 – pe o scară de la 0 pentru dictatură totală la 100, care denotă o democrație perfectă, potrivit lui Brendan Nyhan, profesor la Dartmouth College, una dintre instituțiile care au realizat studiul.
Cercetătorii angajați au declarat că se așteaptă ca țara să scadă și mai mult, prognozând un scor de 48 până în 2027.
„Ne situăm în zona țărilor precum Brazilia și Israel, dar cu mult peste țări precum Rusia”, a spus Nyhan. „Mă aștept ca lucrurile să se înrăutățească. Potențialul de erodare democratică este foarte real.”
Cheia pentru a determina dacă Trump poate înclina America decisiv spre autoritarism va fi efortul său de a-și afirma controlul asupra forțelor armate, a susținut Levitsky.
„Intensificarea eforturilor lui Trump de a politiza armata poate încă merge în mai multe direcții”, a spus el. „Ar putea fi foarte urât și rău, pentru că singura cale de a ajunge de unde suntem acum la un autoritarism real, precum în Nicaragua, Venezuela sau Rusia, este ca Trump să aibă armata și forțele de securitate de partea sa, iar el a făcut pași în această direcție.”
Tratamentul brutal aplicat lui Padilla – după ce acesta a încercat să-i pună întrebări secretarului pentru securitate internă, Kristi Noem, în cadrul unei conferințe de presă – a atras atenția opiniei publice. Acesta a avut loc pe fondul desfășurării de către Trump a 4.000 de soldați ai Gărzii Naționale pe străzile din Los Angeles, la care s-au adăugat ulterior 700 de pușcași marini în serviciu activ, împotriva demonstranților care protestau față de măsurile anti-imigranți ale administrației, care nu păreau să reprezinte o provocare excesivă pentru autoritățile locale de aplicare a legii.
Deciziile au fost luate în ciuda opoziției guvernatorului Californiei, Gavin Newsom, care în mod normal ar fi avut competența de a mobiliza Garda Națională în stat, dar al cărui rol a fost uzurpat de Trump, care a vrut să dea un exemplu cu un stat cu o populație numeroasă de imigranți și a cărui dominație democrată dorește să o spargă.
Mobilizarea, denunțată de oponenți ca o încercare de a provoca confruntări violente, a avut loc în ajunul unei parade militare organizate sâmbăta trecută la Washington. Organizat aparent pentru a celebra 250 de ani de la înființarea armatei americane, evenimentul a avut loc – poate nu întâmplător – în ziua în care președintele împlinea 79 de ani. Oponenții au afirmat că acesta amintește de autocrații precum China, Coreea de Nord și Rusia și reflectă dorința lui Trump de a transforma armata în instrumentul său personal.
Pe fondul speculațiilor că parada ar putea fi perturbată de o manifestație anti-Trump intitulată „No Kings” (Fără regi), președintele a amenințat că va folosi „forță foarte mare” împotriva demonstranților, în aparentă contradicție cu tradiția americană de toleranță față de disidența pașnică. În cele din urmă, nu s-au raportat ciocniri între forțele guvernamentale și protestatari la parada de la Washington, într-o zi în care, potrivit organizatorilor, aproximativ 5 milioane de manifestanți au ieșit în 2.100 de locații din întreaga țară. Cu toate acestea, au existat rapoarte sporadice de violență în alte părți; în nordul Virginiei, un bărbat a intrat cu mașina într-un grup de protestatari „No Kings”, lovind una dintre persoane, într-un act pe care poliția l-a calificat drept intenționat.
Însă, în aceeași zi, un semn mult mai grav pentru democrație a fost moartea Melissei Hortman, o legislatoare democrată din Minnesota, care a fost împușcată mortal în casa ei, împreună cu soțul ei, Mark, într-un asasinat politic care ar fi fost comis de Vance Boelter, în vârstă de 57 de ani, despre care prietenii săi spun că era un naționalist creștin și susținător al lui Trump.
Boelter, care se află acum în custodia poliției, este suspectat că ar fi împușcat și rănit un alt politician, John Hoffman, membru democrat al senatului din Minnesota, și soția acestuia, Yvette. Se spune că avea o listă cu peste 45 de ținte, toate democrate, în momentul arestării.
Rubin a spus că împușcăturile au creat un climat de teamă comparabil cu cel din Germania Weimarului înainte de ascensiunea lui Hitler.
„Frica este puternică și dăunătoare”, a spus el. „Oamenii nu vor mai fi dispuși să candideze pentru aceste funcții din cauza fricii. Publicul larg este intimidat. Eu însumi sunt oarecum intimidat. „Se poate spune că pasivitatea este imorală în fața răului, că este complicitate, toate lucrurile care s-au spus despre Germania nazistă. Ei bine, este ușor să spui asta. În Germania nazistă, au existat și oameni curajoși, dar nu foarte mulți, pentru că le era frică.”
La fel de semnificative, spun analiștii, sunt eforturile administrației Trump de a extinde limitele legale ale puterilor președintelui – soarta acestora urmând să fie decisă de Curtea Supremă, care a emis anul trecut o hotărâre prin care i-a acordat efectiv lui Trump o vastă imunitate judiciară pentru faptele comise în timpul mandatului.
„Și-a consolidat Trump puterea? Am ajuns într-un punct în care avem un președinte scăpat de sub control, care controlează toate instituțiile? Nu, dar suntem în ultima clipă”, a declarat Kim Lane Scheppele, profesor de sociologie și afaceri internaționale la Universitatea Princeton. „Se mișcă cu o viteză cu adevărat alarmantă și apasă toate butoanele autoritare. Suntem la câteva decizii ale Curții Supreme distanță de a avea un președinte de care nu putem scăpa.”
Trimiterea Gărzii Naționale de către Trump în Los Angeles ar fi putut avea ca scop stabilirea unui precedent legal care să-i permită să desfășoare trupe după bunul plac atunci când autoritățile statale încearcă să-i sfideze.
„Vrea să demonstreze că poate împiedica guvernatorii să riposteze împotriva lui [folosind] forța militară”, a spus Scheppele. „Desfășurarea trupelor în Los Angeles a fost percepută ca o escaladare, dar, în realitate, armata nu a făcut prea multe. Cu toate acestea, există o infrastructură juridică în spatele tuturor acestor acțiuni, care este și mai înfricoșătoare”.
Levitsky a afirmat că administrația – condusă de Stephen Miler, puternicul șef adjunct al cabinetului de la Casa Albă – a adoptat practica de a declara starea de urgență pentru a obține puteri potențial dictatoriale.
„În Constituția SUA, aproape toate restricțiile existente asupra puterii executive pot fi eludate în stare de urgență”, a afirmat el. „Și devine clar că administrația învață că starea de urgență este cea mai ușoară cale de a eluda legea și de a nu fi blocată de instanțe. Curtea Supremă este foarte reticentă în a spune: «Nu, asta nu este o urgență, Trump, ai mințit. Ai inventat asta». Este un fel de permis liber pentru eludarea statului de drept”.
Casa Albă a folosit legislația privind starea de urgență economică pentru a impune tarife comerciale drastice, invocând Legea privind străinii și asedierea din 1798, adoptată atunci în anticiparea unui război cu Franța, pentru a justifica deportarea sumară a presupușilor membri ai unei bande venezuelene. Miller a calificat în repetate rânduri protestele de săptămâna trecută din Los Angeles drept „insurecție”, justificând implicit invocarea Legii privind insurecția, care permite președintelui să folosească forțele militare pentru a înăbuși o rebeliune pe teritoriul SUA.
În revista The Atlantic, David Frum, un comentator conservator anti-Trump, a avertizat că tendința spre stări de urgență ar putea fi aplicată alegerilor parlamentare de anul viitor, când democrații speră să recâștige controlul Camerei Reprezentanților, un rezultat care ar putea limita preluarea autoritară a puterii de către Trump.
„Trump știe foarte bine că se apropie alegerile de la jumătatea mandatului. Este îngrijorat”, a scris Frum.
„S-ar putea să testeze deja modalități de a se proteja, care ar putea duce la subminarea integrității alegerilor. Până acum, rezultatele trebuie să fie satisfăcătoare pentru el – și profund îngrijorătoare pentru oricine speră să păstreze alegeri libere și corecte în Statele Unite sub această președinție coruptă, autoritară și fără respect pentru lege”.
Chiar dacă Trump ar suferi o înfrângere electorală, capacitatea sa de a provoca haos va rămâne, a avertizat Nyhan, pur și simplu pentru că este puțin probabil ca republicanii din Senat să voteze în număr suficient pentru a-l destitui din funcție în cazul în care ar fi pus sub acuzare de Camera Reprezentanților controlată de democrați.
„Părinții fondatori l-au anticipat cu precizie pe Trump”, a spus el, referindu-se la prevederea constituțională care permite judecarea și destituirea unui președinte și a altor funcționari pentru „crime grave și delicte”.
„Se presupunea pur și simplu că Congresul își va apăra cu gelozie prerogativele și va destitui orice președinte care depășea limitele constituției. Dar în sistemul nostru politic actual, aceasta este o sarcină aparent imposibilă. Așadar, ne confruntăm cu perspectiva unui autoritar fără lege care va continua să acționeze în următorii trei ani și jumătate, iar în acest timp poate provoca daune enorme”.
Editor : B.E.
