Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a discutat, marţi, cu salariaţii din ministerul de resort, în contextul protestelor generate pe fondul planului de măsuri de reducere a deficitului bugetar, şi a dat asigurări că nu se pune problema amânării sau blocării plăţii pensiilor şi a salariilor, „aşa cum s-a vehiculat, pe surse, în mass-media”.
Potrivit unui comunicat al MF, dialogul s-a concentrat pe identificarea soluţiilor de optimizare a grilelor salariale, dar şi de reducere a cheltuielilor nejustificate din aparatul bugetar.
Totodată, Alexandru Nazare le-a explicat reprezentanţilor angajaţilor contextul economic şi constrângerile bugetare, relatează Agerpres.
„Este esenţial să înţelegem cu toţii că panica generată de zvonistică şi informaţii eronate nu reflectă realitatea”
„Am purtat azi o discuţie fermă şi onestă cu colegii din Ministerul Finanţelor. Traversăm o perioadă care impune măsuri de reducere a cheltuielilor aparatului bugetar, iar acest lucru creează în mod firesc nelinişte, alimentând însă în acelaşi timp zvonuri şi semnale false de alarmă. Înţeleg presiunea pe care o resimt angajaţii Ministerului şi ai instituţiilor din subordine şi le respect pe deplin dreptul la protest. Însă, este esenţial să înţelegem cu toţii că panica generată de zvonistică şi informaţii eronate nu reflectă realitatea şi nu ajută în mod real pe nimeni. Vreau să subliniez că nu se pune problema amânării sau blocării plăţii pensiilor şi a salariilor, aşa cum s-a vehiculat, pe surse, în mass-media. Pornim de la o realitate care impune economii acolo unde se constată disfuncţionalităţi. România înregistrează un deficit bugetar semnificativ, ceea ce poate genera o serie de consecinţe severe, în lanţ, dacă nu adoptăm măsurile necesare la timp”, a declarat Nazare.
Citiți și: VIDEO&FOTO. Protest spontan al salariaților ANAF din mai multe județe, nemulțumiți de tăierea sporurilor
În 2024, cheltuielile cu sporurile şi indemnizaţiile plătite angajaţilor din aparatul propriu şi din instituţiilor subordonate Ministerului Finanţelor s-au ridicat la 370 milioane de lei. Din această sumă, 360,5 milioane de lei au fost reprezentate de sporul pentru condiţii vătămătoare. Pe lângă acestea, angajaţii Ministerului Finanţelor şi ai instituţiilor din subordine au mai încasat doar sporuri pentru handicap şi indemnizaţii pentru titlul ştiinţific de doctor.
„Mesajul este unul clar: prioritizăm performanţa în aparatul bugetar şi avem toleranţă zero pentru cheltuirea iresponsabilă a banului public. Ne îndreptăm spre un sistem de salarizare echitabil, care să asigure toţi angajaţii din sistemul public că performanţa este remunerată corect. Îi asigur pe toţi colegii din minister şi din instituţiile din subordine că măsurile de reducere a cheltuielilor nu sunt îndreptate spre o categorie specifică de angajaţi şi cu atât mai puţin către angajaţii Ministerului Finanţelor, ai ANAF şi ai celorlalte instituţii, oameni care constituie coloana vertebrală a administraţiei publice din România. Continuăm să analizăm, împreună cu sindicatele, soluţiile, măsurile care pot aduce echitate şi predictibilitate financiară”, a adăugat ministrul.
Angajaţii din Ministerul Finanţelor şi ANAF au protestat, marţi, în faţa instituţiilor, nemulţumiţi de măsurile luate de Guvern în privinţa personalului plătit din fonduri publice, şi au ameninţat cu greva generală.
OUG a intrat în vigoare de la 1 iulie
Ordonanţa de Urgenţă pentru stabilirea unor măsuri privind personalul plătit din fonduri publice, care stabileşte cuantumul sporului pentru condiţii periculoase sau vătămătoare la 300 lei brut lunar, a fost publicată luni seara în Monitorul Oficial.
Prevederile Ordonanţei intră în vigoare începând cu data de 1 iulie 2025 şi se aplică până la 31 decembrie 2026.
„În raport cu condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea, condiţii periculoase sau vătămătoare, personalul salarizat poate primi un spor în cuantum de până la 300 de lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective, cu respectarea prevederilor legate în vigoare”, prevede Ordonanţa de Urgenţă publicată în MO.
De asemenea, începând cu data intrării în vigoare a Ordonanţei, salariaţii din administraţia publică, din regiile autonome cu specific deosebit, şi din unităţile bugetare, care prestează munci grele, periculoase sau vătămătoare ori lucrează în locuri de muncă în care există astfel de condiţii, stabilite conform Legii nr 31/1991 privind stabilirea duratei timpului de muncă sub opt ore pe zi pentru salariaţii care lucrează în condiţii deosebite-vătămătoare, grele sau periculoase, au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă suplimentar, cu o perioadă cuprinsă între 3 şi 5 zile lucrătoare.
Editor : Liviu Cojan
