Plasma sanguină poate găzdui modificări de ADN, care ar putea semnala prezența cancerului cu ani înainte de testele de diagnostic existente, arată un studiu publicat recent în jurnalul Cancer Discovery și citat de Live Science. Cercetătorii în domeniul oncologic au identificat urme de ADN în celule moarte precanceroase sau canceroase din plasma unui pacient, donată cu trei ani înainte ca acesta să primească un diagnostic.
„Este un pas important către detectarea preclinică a cancerului, care ar putea revoluționa screening-ul cancerului”, a declarat Catherine Alix-Panabières, cercetător în domeniul oncologic la Universitatea Montpellier din Franța, care însă nu a fost implicată în realizarea studiului. „Detectarea timpurie se corelează, de obicei, cu rezultate mai bune în multe tipuri de cancer datorită intervenției realizată la timpul potrivit”, a declarat aceasta într-un e-mail pentru Live Science.
Grupul lui Wang a găsit între una și trei mutații canceroase comune în șapte dintre probele de plasmă, toate fiind prelevate de la participanți care au dezvoltat boala în termen de patru luni de la donarea sângelui. Șase dintre acești pacienți donaseră, de asemenea, sânge cu aproximativ trei ani înainte, astfel încât echipa lui Wang a evaluat și acele probe pentru a detecta aceleași mutații. Două dintre probele timpurii conțineau aceleași erori ADN, confirmând că semnalele de avertizare au fost detectabile cu ani înainte de apariția tumorilor, cel puțin la unii dintre pacienți.
Deoarece au găsit doar câteva mutații comune în două din cele șase probe de plasmă prelevate cu trei ani înainte de diagnostic, au secvențiat apoi ADN-ul plasmei pentru a găsi mutații suplimentare, unice pentru fiecare pacient. Folosind ca referință genomul globulelor albe – un tip de celulă imunitară – au identificat între patru și 90 de mutații unice în ADN-ul plasmatic de la trei pacienți. În total, au găsit indicii de cancer în trei din cele cinci probe timpurii examinate.
Unele tumori, mai ușor de depistat decât altele
Pacienții participanți la acest studiu aveau o varietate de tipuri de cancer, inclusiv de sân, colon, ficat, plămâni, pancreas și rect. Cu toate acestea, nu este clar dacă metoda de testare funcționează la fel de bine pentru toate tipurile de tumori.
„Unele organe vor elimina ADN tumoral mai mult decât altele”, a declarat Wang pentru Live Science, menționând că bariera hemato-encefalică, o membrană protectoare, poate împiedica ADN-ul cancerului cerebral să iasă din organ și să ajungă în sânge.
În plus, noua cercetare nu a găsit niciun ADN de cancer la 18 dintre cei 26 de participanți care au dezvoltat tumori în lunile de după recoltarea probelor. „Acest lucru nu este ideal pentru un test clinic”, a spus Wang, adăugând că procesul de detectare ar putea fi îmbunătățit dacă medicii ar lua volume mai mari de plasmă de la fiecare pacient.
Piesele lipsă din puzzle
Deoarece testul ar putea detecta cancerul cu mulți ani înainte de apariția primelor simptome, ar putea fi util într-o zi pentru diagnosticarea preventivă a pacienților. Cu toate acestea, sunt necesare experimente suplimentare pentru a se asigura că acest tip de test nu conduce la rezultate fals pozitive, care ar putea alarma inutil pacienții și, eventual, ar putea duce la tratamente inutile sau proceduri de diagnostic invazive, precum biopsiile.
„Din punct de vedere etic, punerea în aplicare a unor astfel de teste în screening-ul de rutină ar necesita orientări clare cu privire la modul de gestionare a rezultatelor accidentale”, a declarat Alix-Panabieres.
În condițiile în care studiul a inclus doar probe de plasmă prelevate de la 52 de persoane, ar fi necesare investigații ample care să implice sute sau mii de participanți pentru a valida testul înainte ca medicii să îl poată utiliza cu încredere. „În mod realist, adoptarea clinică pe scară largă poate dura încă 5-10 ani”, a subliniat Alix-Panabieres.
Identificarea mutațiilor personalizate necesită secvențierea ADN-ului pacientului, care poate costa câteva sute sau mii de dolari, a spus Wang. Prin urmare, chiar dacă un astfel de test poate fi validat în urma unor studii amănunțite, „probabil că nu va fi ceva ce putem oferi tuturor persoanelor pe care dorim să le diagnosticăm”, iar testul ar putea fi rezervat grupurilor cu risc ale căror familii au antecedente cunoscute de cancer, de exemplu.
Studiul recent a fost alcătuit în principal din bărbați și femei cu vârste cuprinse între 45 și 64 de ani, din patru state americane.
Editor : C.A.
