Armata rusă și cea ucraineană sunt ambele în pragul epuizării, după mai bine de trei ani de război neîntrerupt. Dar, în timp ce Rusia își mai poate susține ritmul actual al operațiunilor militare pentru cel puțin un an de zile, armata ucraineană ar putea ajunge la „un punct de rupere” în următoarele 6 luni, dacă Kievul nu va beneficia de un ajutor militar semnificativ din partea Occidentului. De asemenea, Vladimir Putin își dorește ca armata rusă să cucerească Odesa, pentru a tăia complet accesul Ucrainei la Marea Neagră, conform Financial Times (FT), care a citat, sub rezerva anonimatului, un oficial de rang înalt cu acces la informații clasificate.
Putin consideră Odesa drept un „oraş istoric rusesc”, astfel încât va încerca să îl ocupe, a afirmat oficialul citat. Pentru preşedintele Rusiei, conform sursei citate de FT, capturarea Odesei reprezintă principalul obiectiv al războiului împotriva Ucrainei.
Putin dădea de înțeles, în primăvară, că s-ar putea să nu „revendice” Odesa, dacă ucrainenii acceptă să cedeze Crimeea și cele patru regiuni ilegal anexate de către Rusia (Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson – chiar dacă armata rusă nu controlează 100% niciuna din acestea).
Cucerirea Odesei e direct legată de ajungerea Rusiei la gurile Dunării
În urmă cu un an, însă Dmitri Medvedev se poza lângă o hartă în care Ucraina era împărțită în mai multe regiuni, cu Odesa aflată sub controlul Rusiei care avea graniță cu România chiar la gurile Dunării.
Fostul președinte al României, Traian Băsescu a declarat că „cine crede că Putin termină războiul în Ucraina se înșală, pentru că obiectivul liderului de la Kremlin este să ajungă la Gurile Dunării.
Într-un interviu acordat Digi24.ro, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu atrăgea atenția că, în urma unei victorii a Rusiei pe frontul din Ucraina, „putem asista la o direcție operativă (a armatei ruse) spre gurile Dunării”.
În acest context, unii lideri NATO, citați de FT, se tem astfel că situația de pe frontul ucrainean se va „deteriora serios” până în toamnă, pentru forțele Kievului.
Pentru ucraineni, speranțele au renăscut după întâlnirea dintre Zelenski și Trump de la recent-încheiatul summit NATO de la Haga. Președintele american a sugerat că SUA ar putea livra Ucrainei sisteme antiaeriene Patriot, dar a folosit o formulare destul de vagă – „Să vedem dacă putem face rost de câteva”, care nu a mai fost urmată de o decizie sau anunț clar în această privință.
Necesitatea achiziționării de sisteme antiaeriene sau antirachetă de către ucraineni a devenit critică, mai ales în condițiile în care Rusia își sporește semnificativ, de la o zi la alta, atacurile aeriene, cu drone și rachete, asupra orașelor din Ucraina: în ultimul astfel de atac, cel mai mare de la începutul războiului, Rusia a folosit peste 500 de rachete și drone.
Dar, deși Occidentul și țările NATO ar putea ajuta Ucraina cu tehnică militară, există însă un aspect care nu poate fi înlocuit: pierderile suferite de Kiev în rândul militarilor: în luna februarie, Zelenski făcea public primul bilanț: peste 46.000 de militari ucraineni fuseseră uciși, și alți 380.000 răniți, până la acea dată, în războiul cu Rusia. Totodată, conform Moscow Times, alți peste 24.000 de militari ucraineni sunt dispăruți.
La fiecare militar ucrainean ucis sau rănit, armata rusă pierde doi. Dar Rusia are o populație de 4 ori mai mare
Practic, armata ucraineană a înregistrat pierderi de peste 450.000 în rândul militarilor (morți, răniți, dispăruți), la care se adaugă alți câțiva mii de prizonieri.
Comparativ, armata rusă a înregistrat pierderi duble: peste un milion de militari ruși au fost uciși sau răniți, conform rapoartelor armatei ucrainene.
În același timp, însă, Rusia are o populație de patru ori mai mare decât cea a Ucrainei.
În aceste condiții, e greu de crezut, conform unor lideri politici europeni citați de FT, că Putin va accepta chiar și un acord de încetare a focuui.
Conform surselor FT, scopul principal al lui Putin este acum capturarea orașului Odesa, ultimul port cu ieșire la Marea Neagră de care mai dispune în prezent Ucraina.
Rușii îi atrag pe ucraineni în „micro-bătălii” sângeroase, cu pierderi mari în rândul infanteriei
În egală măsură, nici Rusia nu dispune de resurse infinite: marea „moștenire” rămasă de la fosta armată sovietică începe să scadă. Principalele depozite de armament și centre de reparații s-au golit semnificativ în ultima perioadă, iar industria de armament, deși produce mai mult decât toată Europa la un loc, încă nu a reușit să suplinească în întregime piederile suferite în cei trei ani de război ucrainean.
Experții militari independenți arată că Rusia poate menține ritmul actual al ofensivei și să pună constant presiune pe armata ucraineană până cel puțin în 2026.
Anul trecut, un expert militar polonez arăta că armata rusă își permite să piardă între 2-4 brigăzi pe zi (comparativ, armata română numără, cu totul, 8 brigăzi de manevră).
De asemenea, tactica rușilor este să-i oblige pe ucraineni în „micro-bătălii sângeroase”, cu mari pierderi de trupe (în special infanterie), de ambele tabere. În prezent, 55% din „potențialul” armatei ruse este alcătuit din trupe de infanterie: acestea sunt ușor de „produs” și înlocuit, comparativ cu tehnica grea de luptă. În același timp, ucrainenii se concentrează cel mai mult pe distrugerea infanteriei ruse – care reprezintă în acest moment, cel mai mare pericol care vine din partea armatei ruse, conform analizei expertului militar polonez.
În același timp, economia Rusie începe să dea semne de slăbiciune: ministrul economiei din Rusia a avertizat că țara se află aproape de recesiune. Unii analiști chiar au sugerat că economia s-ar putea îndrepta către colaps. Vezi și Mesajul lui Putin pentru miniștri și Banca Centrală: „Rusia nu trebuie, sub nicio formă, să cadă în recesiune” Yevgeny Nadorshin, economist cu sediul la Moscova, a declarat pentru BBC News: „În general, va fi o perioadă destul de inconfortabilă până la sfârșitul lui 2026 și cu siguranță vor exista falimente”. Totuși, el prevede că declinul va fi moderat și califică ideea unei prăbușiri drept „o minciună totală”.
Economia Rusiei nu trebuie să intre în recesiune, a declarat președintele Vladimir Putin în cadrul unui forum economic, adresându-se direct miniștrilor și oficialilor Băncii Centrale. „Cea mai importantă sarcină a noastră este să asigurăm tranziția economiei către o traiectorie de creștere echilibrată”, a spus Putin la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, potrivit Reuters.
Editor : M.L.
