Cu trei zile înaintea unui vot de neîncredere fără pericol pentru Comisia Europeană, Ursula von der Leyen trebuie să răspundă luni seara la întrebările europarlamentarilor care critică gestionarea foarte centralizată şi lipsa de transparenţă a executivului, relatează AFP.
Fără suspans. Moţiunea de cenzură iniţiată de o parte a extremei drepte nu are aproape nicio şansă să o răstoarne pe lidera germană în cadrul votului prevăzut joi la prânz. Dar, la un an după alegerile europene, dezbaterea va permite oponenţilor Ursulei von der Leyen să se mobilizeze în hemiciclul de la Strasbourg.
Şi ar putea servi şi pentru a regla nişte conturi în cadrul majorităţii „pro-europene”, unde social-democraţii şi centristii critică în mod regulat puterea absolută a dreptei şi puterea din ce în ce mai verticală a preşedintei Comisiei.
Aşteptată în hemiciclu, lidera va avea ocazia să răspundă criticilor săi.
Moţiunea de cenzură a fost iniţiată de europarlamentarul român de extremă dreapta Gheorghe Piperea, care critică lipsa de transparenţă a şefei Comisiei în „Pfizergate”.
Von der Leyen nu a făcut public niciodată un schimb de SMS-uri cu directorul general al Pfizer, Albert Bourla, în timpul pandemiei de Covid, când Uniunea Europeană negocia achiziţionarea de vaccinuri de la laboratorul american.
Cazul a atras plângeri către Comisie din partea diverselor asociaţii şi personalităţi opuse vaccinurilor, precum şi din partea New York Times, care a încercat în zadar să acceseze mesajele în cauză.
– „Marionete ale lui Putin” –
Gheorghe Piperea acuză, de asemenea, Comisia Europeană de „ingerenţă” în alegerile prezidenţiale din România, câştigate în luna mai de pro-europeanul Nicuşor Dan.
Naţionalistul Calin Georgescu a ieşit în fruntea unui scrutin anterior, în noiembrie, dar alegerile au fost anulate de Curtea Constituţională a României din cauza unor nereguli şi suspiciuni de ingerinţă din partea Rusiei. Între timp, Comisia Europeană a ridicat tonul împotriva reţelei sociale TikTok, suspectată că nu şi-a respectat obligaţiile şi că a deschis uşa unor posibile manipulări din partea Rusiei, precizează AFP.
Chiar dacă Gheorghe Piperea ar trebui să beneficieze de sprijinul unei părţi a extremei drepte, printre care francezul Jordan Bardella, încercarea sa de a răsturna echipa von der Leyen pare sortită eşecului.
Grupul politic ECR, din care face parte deputatul român, s-a distanţat deja. Acesta include europarlamentari italieni din partidul Giorgia Meloni, mai conciliant cu Von der Leyen.
De partea sa, PPE, principalul grup din Parlament, este alături de preşedinta Comisiei, care provine din rândurile sale.
Liderul grupului, germanul Manfred Weber, a criticat „marionetele lui Putin din Parlamentul European” care „încearcă să submineze unitatea Europei şi să doboare Comisia în această perioadă de turbulenţe mondiale şi criză economică”.
„Este o ruşine pentru cetăţenii europeni”, a declarat el.
Fără a vota moţiunea de cenzură, aliaţii social-democraţi şi centrişti ar putea cere garanţii din partea lui Von der Leyen.
Într-o Europă din ce în ce mai de dreapta, majoritatea „pro-europeană” a fost pusă la grea încercare în cursul anului. Stânga şi centriştii au reproşat în mod regulat PPE ambiguitatea sa faţă de extrema dreaptă, în special pentru contestarea legilor privind mediul.
Pentru şefa grupului de centru, franceza Valérie Hayer, care „evident nu va vota” pentru cenzură, această dezbatere poate fi un „moment real de clarificare politică”: „vom cere PPE să spună clar cu cine vrea să lucreze”.
O altă nemulţumire: gestionarea din ce în ce mai centralizată a Ursulei von der Leyen în cadrul unei Comisii pe care o controlează în totalitate în acest al doilea mandat.
Preşedinta executivului „conduce totul”, a declarat Valérie Hayer acum câteva săptămâni pentru AFP. Iar un episod recent a provocat furia acestei susţinătoare a lui Macron.
Fără avertisment, Comisia a ameninţat că va retrage o lege împotriva greenwashing-ului (ecoblanşarea) întreprinderilor, care era totuşi în curs de negociere în Parlamentul European.
O ieşire percepută ca o jignire de către eurodeputaţi, mulţi dintre aceştia denunţând o punere sub semnul întrebării a prerogativelor lor.
Niciodată o Comisie nu a fost cenzurată la Strasbourg, în ciuda unui caz special din martie 1999. Înaintea unui vot pierdut din start, colegiul prezidat de luxemburghezul Jacques Santer a luat iniţiativa şi a demisionat în urma unui raport zdrobitor privind „responsabilitatea sa gravă” în cazuri de fraudă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
