Franţa a transmis Germaniei că doreşte un control de aproximativ 80% asupra lucrărilor în cadrul proiectului comun pentru avionul de luptă de generaţia a cincea, FCAS (Future Combat Air System), potrivit unei surse din industria apărării, confirmând un articol publicat de reputata publicaţie germană Hartpunkt, citat de Reuters.
Proiectul, evaluat la peste 100 de miliarde de euro, a fost afectat de întârzieri repetate şi conflicte privind împărţirea muncii şi drepturile de proprietate intelectuală între Franţa şi Germania, dar şi între companiile lor naţionale.
În consorţiu sunt implicate Dassault Aviation (pentru Franţa), Airbus (pentru Germania) şi Indra (pentru Spania), obiectivul fiind înlocuirea actualelor avioane Rafale şi Eurofighter cu un nou model de avion de luptă începând din 2040.
Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării din Germania a declarat că acordurile interguvernamentale rămân cadrul obligatoriu pentru participarea Berlinului la program şi a trimis întrebările privind poziţia franceză către partea franceză. Ministerul Apărării din Franţa a refuzat să comenteze.
Airbus a refuzat să ofere detalii, dar a reiterat că rămâne angajată în programul FCAS şi în acordurile deja încheiate.
”Lunile următoare, până la sfârşitul anului, vor fi cruciale pentru lansarea rapidă a fazei efective de dezvoltare a programului”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei.
O solicitare de 80% din partea Franţei ar submina complet împărţirea actuală a responsabilităţilor, a avertizat sursa citată, menţionând că astfel de tensiuni ar putea face imposibilă trecerea proiectului la următoarea etapă, planificată până la finalul anului.
Până acum, sarcinile au fost împărţite pe ”piloni” specifici, cum ar fi dezvoltarea aeronavei propriu-zise, a motorului, a dronelor de sprijin (remote carriers) şi a aşa-numitului ”air combat cloud” – coloana vertebrală digitală care conectează toate sistemele.
Tensiuni persistente
Modificarea echilibrului de lucru ar putea fi o lovitură majoră pentru companiile germane implicate, precum Hensoldt şi MTU Aero Engines.
Iniţiativa FCAS a fost anunţată iniţial în 2017 de preşedintele Emmanuel Macron şi cancelarul german de atunci, Angela Merkel, ca un simbol al unităţii europene în faţa Brexitului şi a crizei migraţiei. Însă, în ultimii ani, proiectul a devenit un punct sensibil între Paris şi Berlin. În 2022, Macron a anulat chiar o reuniune guvernamentală franco-germană pe fondul neînţelegerilor legate de apărare şi energie.
Deputatul german Christoph Schmid (SPD), membru al partidului ministrului apărării Boris Pistorius, a declarat că dacă Franţa nu va renunţa la cererea sa de 80%, aceasta ar putea reprezenta ”ultimul cui în sicriul” proiectului comun.
”Berlinul nu poate finanţa un proiect francez cu bani germani”, a avertizat acesta.
Consiliul angajaţilor de la Airbus Defence & Space a convocat o reuniune sindicală luni, la uzina din Manching, cea mai importantă locaţie de producţie pentru Eurofighter.
Noile tensiuni din jurul FCAS ar putea alimenta şi speculaţiile privind o posibilă fuziune cu programul rival GCAP, prin care Marea Britanie, Italia şi Japonia dezvoltă un avion stealth avansat.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
