Concursul de Titularizare reprezintă principala modalitate prin care cadrele didactice din România pot obține un post în învățământul preuniversitar, fie pe durată nedeterminată (titularizare), fie pe durată determinată (suplinire). Pentru sesiunea din 2025, Ministerul Educației a publicat un calendar detaliat al tuturor etapelor: de la înscriere, probe practice și scrise, până la repartizarea finală pe posturi.
Candidații au putut depune dosarele fizic sau online (în funcție de județ), în perioada 5 – 16 mai 2025. Pentru promoția curentă, absolvenții anului 2025, validarea finală a dosarului are loc în perioada 8 – 10 iulie 2025, după susținerea examenelor de licență sau a modulului psihopedagogic.
Calendar Titularizare 2025
- 4 iulie 2025: Afişarea rezultatelor la probele practice/orale și a inspecțiilor speciale la clasă;
- 11 iulie 2025: Afişarea datelor de înscriere reactualizate ale candidaţilor;
- 15 iulie 2025: Desfășurarea probei scrise;
- 22 iulie 2025: Comunicarea rezultatelor iniţiale;
- 22 – 23 iulie 2025: Înregistrarea contestațiilor la inspectoratele școlare și transmiterea acestora comisiilor de soluţionare a contestaţiilor;
- 24 – 29 iulie 2025: soluţionarea contestațiilor;
- 30 iulie 2025: Comunicarea rezultatelor finale.
- 31 iulie – 1 august 2025: Repartizarea candidaţilor conform prevederilor art. 74 alin. (3), lit. a) din Metodologie.
- Perioada 4 – 5 august: reactualizarea listei posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate;
- Perioada 4 – 22 august 2025: emiterea și comunicarea deciziilor de repartizare pe post/catedră.
Citește și descarcă: Lista centrelor de concurs în care se va susține proba scrisă în data de 15 iulie 2025
Programa pentru concursul de ocupare a posturilor didactice vacante urmărește afirmarea unor competențe profesionale prin aprofundarea unor concepte și orientări cu privire la educația artistică înțeleasă ca activitate creativă specifică și interdisciplinară de formare a tinerei generații.
La examenul de ocupare a posturilor vacante în învățământul preuniversitar se au în vedere atât însușirea temeinică și completă a conținutului teoretic pe care îl presupune limbajul vizual, istoria artelor vizuale, cât și conștientizarea funcțiilor lui practice, gramaticale și de tehnologie artistică.
În evaluarea candidaţilor la concursul de titularizare sunt vizate următoarele aspecte:
- stăpânirea cunoştinţelor generale din ştiinţele educaţiei asimilate deja, cu accent pe aplicaţiile lor practice (proiectare, strategii didactice, mijloace de învăţământ, creativitate);
- aplicarea creativă a informaţiilor din didactica specialităţii dobândite anterior şi îmbogăţite prin experienţa de catedră (limbaj arhitectural şi teoria spaţiului arhitectural);
- preocupări de optimizare şi ameliorare a mijloacelor de accesibilizare a conţinutului programei şcolare în funcţie de particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor;
- calitatea documentării privind cultura pentru arhitectură în şcoala actuală: mass-media, presă, publicitate, informarea la bibliotecă, etc.;
- demonstrarea unor capacităţi de descoperire a mijloacelor şi căilor specifice de cultivare şi stimulare a vederii în spaţiu, a înţelegerii şi reprezentării spaţiului arhitectural şi a creativităţii elevilor.
În acest an, examenul național de titularizare se organizează conform procedurilor cunoscute și anunțate
„Posibila modificare a examenului de titularizare în anii următori este o propunere de viziune din cadrul Raportului de diagnostic al educației și cercetării din România, prezentat de Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David. Propunerea urmează sa fie discutată cu partenerii de dialog social și potențial implementată în urma acestor discuții;
Procedura de titularizare este gândită pentru a facilita intrarea și păstrarea profesioniștilor de calitate în sistem.
În ceea ce privește evaluarea cadrelor didactice la 5 ani, parte din același proces propus spre analiză, modul în care a fost gândită această evaluare nu presupune ca profesorii să mai susțină încă o dată un examen de titularizare. Propunerea este ca, la 5 ani, să se facă o evaluare sumativă, care să vizeze atingerea standardelor minimale.
Această evaluare include feedbackul de la director, de la colegi și de la beneficiari. În cazul în care se constată faptul ca standardele minimale nu sunt atinse, într-un interval de 2 ani profesorul intră în programe de training, de dezvoltare profesională și/sau în programe remediale. Dacă după cei 2 ani nu atinge standardele minimale, atunci trece de pe poziția de angajat pe perioadă nedeterminată pe cea de angajat pe perioadă determinată.”, potrivit comunicatului Ministerului Educației și Cercetării.
Editor : C.S.