Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a comentat pentru Digi24 pachetul de măsuri fiscal-bugetare pe care îl consideră „foarte ambițios”. Nu trebuia să ne întindem mai mult decât avem plapuma pentru ca Guvernul să nu fie obligat să ia de la oameni, „pentru că e ușor să dai, dar e foarte dificil să iei,” a precizat Dăianu.
„În ceea ce privește pachetul de măsuri fiscal-bugetare, opinia mea, opinia Consiliului Fiscal, considerăm că este foarte ambițios. Dacă judecăm impactul dorit pentru 2026, el poate să conducă într-un scenariu, potrivit estimărilor făcute de Ministerul de Finanțe, de Guvern, poate să conducă cu o ajustare mare a deficitului bugetar, să-l îndrepte chiar către, să fie sub 6% din PIB, să se îndrepte chiar către 5. Mie mi-a depășit, să spunem, modul în care imaginam altfel traiectoria. Când spun că mi-a depășit imaginația mea, nu m-a dus la o anvergurată atât de mare a pachetului. Subliniez prin această afirmație a mea cât de ambițios este acest pachet și de ce? Fiindcă pentru a înfrânge nu numai circumspecția comisiei celor care judecă traiectoria de control al cheltuielilor publice, judecă dacă să fie sau să nu fie blocați bani europeni, noi trebuie să înfrângem circumspecția piețelor financiare. Pentru că grosul finanțării și refinanțării României este asigurat de piețele financiare, de cei care fac plasamente în titlurile de stat ale României.
Ce a spus ministrul Nazare este corect. Deci s-a depășit un anume prag și în continuare, cu celelalte două pachete care includ, ceea ce este numit, a devenit deja o formulare, să spunem, intrat în limbajul public, reforma statului. Deci odată cu reforma statului, odată cu măsuri care să prioritizeze investiții. Amintesc că sunt oficiali ai guvernului care și în mod plastic au spus că ne-am întins mai mult decât avem plapuma. Este o formulare, să spunem elegantă, ca să nu supărăm pe unii și pe alții. Fapt este că România a trăit mult peste posibilități, au fost excese mari și acuma suntem în situația în care trebuie să se ia de la oameni și de la firme, ceea ce cauzează multă suferință și nemulțumire. Ar fi trebuit să nu comitem acele erori, să nu ne întindem mai mult decât avem plapuma, ca să nu fim situația să fim obligați, adică Guvernul să fie obligat să ia de la oameni, cei de la firme, pentru că e ușor să dai, e foarte dificil să iei,” a declarat președintele Consiliului Fiscal.
„N-a existat preocupare pentru scăderea gap-ului de TVA”
Când decizi să crești salarii și pensii, trebuie să vezi dacă ai spațiu fiscal, spune Daniel Dăianu, care acuză și că nu a existat preocupare pentru creșterea colectării de taxe și impozite.
„Întreb eu, e ceva retoric, când mărești salarii, pensii. Consiliul fiscal a spus că implementarea nu a fost înțeleaptă. Adică nu este vorba numai despre creșteri de salarii în sectorul public. Au fost creșteri de salarii și în economia privată. Necazul este că atunci când adopți asemenea măsuri trebuie să vezi dacă ai spațiu fiscal. Păi, când tu ai un deficit atât de mare, când România era la începutul anului 2020, era deja sub incidența procedurii de deficit excesiv, când avea un deficit primar foarte mare, dacă nu cel mai mare din Uniunea Europeană.
Este drept, am avut o redresare parțială după 2020, anul pandemiei, când economia a fost închisă parțial, a avut o loc o redresare care s-a văzut și în încasările bugetare. Economia de bine, de rău, și-a revenit. Noi ar fi trebuit să fim nu numai să fim bugetați cu cheltuielile pe care le facem, cu creșterile de venituri ale oamenilor, fie că sunt pensii, fie că sunt salarii. Trebuia să avem o preocupale privind veniturile statului, adică încasările fiscale, cele non-fiscale nu le putem influența. Dar cele fiscale da. Și nu a existat. N-a existat preocupare pentru scăderea gap-ului de TVA, n-a existat preocupare pentru creșterea în ansamblu a colectării de taxe și impozite,” a explicat Daniel Dăianu.
„Le-am spus că ne ducem cu capul în gard”
Președintele Consiliului Fiscal a precizat că a vorbit despre deficit cu doi foști premieri și i-a avertizat „că ne ducem cu capul în gard”.
„O să vă mărturisesc ceva. Eu am avut discuții și cu doi foști premieri, reprezentând Consiliul Fiscal. Am vorbit cu miniștrii de finanțe și am spus că ne ducem cu capul în gard. N-am folosit această exprimare, dar am spus că nu este bine. Bine, acum, era opinia noastră. Deci noi am lansat acest avertisment, care este se găsește și în documentele oficiale ale Consiliului Fiscal. Este regretabil că am ajuns în situația asta fiindcă, repet, ai dat oamenilor și ești forțat acuma să iei și într-un context intern foarte încordat, foarte tensionat. Mediul internațional este defavorabil. Ne este greu să judecăm optimalitatea acestui pachet, fiindcă intervin aspecte de echitate.
Este adevărat ce spun, nu numai unele voci, și oameni politici. Acest pachet totuși are o dimensiune profund regresivă, adică afectează mai mult pe cei care au venituri mici și foarte mici. În viață trebuie să te gândești și la aceste aspecte, pentru că poți să ai nemulțumiri sociale care să scape de sub control. Ați văzut dumneavoastră că variantele care au fost supuse atenție celor care au decis din punct de vedere politic, acest pachet de măsuri includeau și o eventuală a cotei unice. Eu sunt adept al impozitării progresive și nu de ieri, de astăzi, și eu cred că este mult mai echitabil. Este o variantă care a fost sugerată și de Fondul Monetar, de Banca Mondială, de Comisia Europeană, însă și eu și alții care gândim la fel ne confruntăm cu afirmații de genul că este de sorginte socialistă, neo-marxistă, adică e o aiureală. Eu pot să fiu de acord că poate nu poate să fie aplicată imediat. În continuare se persistă, de pildă, cu această afirmație că trebuia să tăiem cheltuielile la sânge. Cât să tai cheltuielile? Chiar dacă există hoție, există corupție, există aceste privilegii, nu rezolvi problema pe partea de cheltuieli imediat. Și aici premierul Bolojan are dreptate când spune că sutem cu spatele la zid, pentru că am fost, parcă am fost drogați, nu ne-am dat seama în ce direcție mergem și acum trebuie să luăm măsuri foarte, foarte, foarte dure,” a declarat Dăianu.
„România nu va da faliment, dar important este în ce condiții”
„România nu va da faliment, dar important este în ce condiții nu dă faliment,” a mai precizat Daniel Dăianu.
Despre o posibilă intrare în recesiune, președintele Consiliului Fiscal spune că situația depinde de „noroc”.
„Să avem noroc să rămânem în teritoriu pozitiv, adică să nu intrăm într-o recesiune, pentru că corecția, mai ales în 2026, este foarte severă. Ar trebui să reușim, deși Dragoș Pîslaru nu are baghetă magică, oricât de cunoscător al situației de la Bruxelles este. Ar trebui ca Guvernul să reușească. S-a vorbit despre o păsuire, ar trebui să reușim să salvăm cât mai mult din banii europeni care sunt blocați în momentul de față,” a mai precizat Dăianu.
Editor : Alina Popescu
