Reconstituirea străzilor din Amsterdam în 1941, când Anne Frank era supusă legilor antisemite, pe ecranul unui smartphone, este provocarea unui nou dispozitiv care combină tehnologia şi inteligenţa artificială, oferit turiştilor care doresc să înţeleagă mai bine viaţa ei.
În fiecare zi, tânăra Anne Frank şi sora ei Margot erau nevoite să meargă pe jos 2,5 kilometri până la şcoală, deoarece legile antievreieşti le interziceau să folosească transportul public şi bicicletele. Acestea sunt tipurile de detalii prezentate în această reconstituire interactivă a vieţii evreilor din Amsterdam înainte şi în timpul ocupaţiei naziste, potrivit AFP.
„Am creat acest produs pentru a o aduce pe Anne Frank mai aproape de mai mulţi oameni”, a declarat pentru AFP Moti Erdeapel, directorul CityFans, compania de turism şi tehnologie din spatele proiectului.
„Casa Anne Frank, muzeul, este foarte mică şi are o capacitate limitată. Mulţi oameni vin aici şi sunt dezamăgiţi pentru că nu au reuşit să o cunoască pe Anne Frank”, spune el.
În fiecare an, peste un milion de turişti vizitează casa îngustă şi anexa în care tânăra fată germană şi familia ei s-au ascuns de nazişti timp de doi ani, din iulie 1942 până la arestarea lor la începutul lunii august 1944. Familia se mutase în Ţările de Jos în 1933 pentru a scăpa de persecuţiile din Germania.
Pentru a vizita locul în care Anne Frank şi-a scris celebrul jurnal, vizitatorii trebuie să se programeze cu o lună şi jumătate înainte.
Cu turul virtual, tot ce aveţi nevoie este un telefon mobil şi căşti. Un cod unic dă acces la un traseu de 7 kilometri în douăsprezece etape prin Amsterdam.
O naraţiune audio însoţeşte vizitatorul, împreună cu animaţii generate de inteligenţa artificială pe baza datelor din arhivele Institutului Anne Frank, ale oraşului Amsterdam şi ale Muzeului Holocaustului.
„Am încercat să scoatem din uitare poveşti pe care majoritatea oamenilor poate că nu le cunosc, dar care sunt incredibile: oameni care şi-au riscat cu adevărat viaţa pentru a salva copii de nazişti”, continuă Erdeapel, în vârstă de 45 de ani.
Naraţiunea umană
O oprire notabilă a turului este la casa lui Miep Gies, o catolică olandeză care i-a ajutat pe Frank să se ascundă. Trăsăturile feţei ei prind viaţă în fotografiile de arhivă.
În cartierul la modă De Pijp, o vizită dezvăluie că, în timpul războiului, în locul unde se afla o cafenea, a existat popularul magazin de îngheţată Koco, condus de refugiaţi evrei germani. Aceştia au fost la originea unei mişcări de rezistenţă care a declanşat singura demonstraţie împotriva soartei evreilor din Amsterdam, care a fost înăbuşită în vărsare de sânge.
„Această poveste îmi este foarte dragă pentru că este importantă nu numai pentru Amsterdam, ci şi pentru mine personal”, a afirmat Erdeapel, de origine evreiască poloneză şi maghiară, care spune că „a crescut cu poveşti despre Holocaust şi oamenii care nu au supravieţuit”.
Deşi subliniază importanţa muzeelor şi a Jurnalului, Erdeapel vede în acest tur ghidat o oportunitate de a spune povestea Annei Frank unei noi generaţii obişnuite cu tehnologia. Cu o „cercetare bună” şi un accent pe „latura umană” a povestirii, „inteligenţa artificială nu va face decât să facă lucrurile mai interesante şi mai captivante pentru toată lumea”, conchide el.
Aproximativ 107.000 de evrei şi refugiaţi olandezi au fost deportaţi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Dintre aceştia, 102.000, inclusiv Anne Frank, au murit în lagăre de concentrare şi exterminare, reprezentând aproximativ 75% din populaţia evreiască de dinainte de război din Ţările de Jos.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
