Iranul intenţionează să coopereze cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, în ciuda restricţiilor impuse de parlamentul său, a declarat sâmbătă ministrul de externe Abbas Araqchi, subliniind totodată că accesul la instalaţiile nucleare bombardate ridică probleme de siguranţă, relatează Reuters.
O nouă lege adoptată în Iran în urma bombardamentelor israeliene şi americane de luna trecută stipulează că inspecţia instalaţiilor nucleare iraniene de către Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) necesită aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Naţională, cel mai înalt organism de securitate al Iranului.
Atacurile israeliene şi americane au vizat un program nuclear despre care ţările occidentale susţin de mult timp că are ca scop construirea unei arme atomice. Iranul afirmă de mult timp că programul său nuclear are scopuri exclusiv paşnice.
Orice negocieri privind viitorul program nuclear al Iranului vor necesita probabil cooperarea acestuia cu AIEA, care a provocat furia Iranului luna trecută, declarând în ajunul atacurilor israeliene că Teheranul încalcă angajamentele asumate în cadrul tratatului de neproliferare.
„Riscul răspândirii materialelor radioactive şi riscul exploziei muniţiilor rămase… sunt grave”, a declarat Araqchi, citat de presa de stat. „Pentru noi, accesul inspectorilor AIEA la siturile nucleare are atât un aspect de securitate… cât şi siguranţa inspectorilor înşişi este o chestiune care trebuie examinată.”
Deşi cooperarea Iranului cu agenţia de control nuclear nu s-a oprit, aceasta va lua o nouă formă şi va fi ghidată şi gestionată de Consiliul Suprem de Securitate Naţională, a declarat Araqchi diplomaţilor din Teheran.
„Solicitările AIEA privind continuarea monitorizării în Iran vor fi… decise de Consiliu de la caz la caz, ţinând seama de aspectele legate de siguranţă şi securitate”, a declarat Araqchi.
Iranul nu va accepta niciun acord nuclear care nu îi permite să îmbogăţească uraniu, a reiterat Araqchi. Iranul ar accepta doar negocieri limitate la programul său nuclear, care să nu includă chestiuni legate de apărare, cum ar fi rachetele sale.
Axios a citat sâmbătă surse care afirmau că preşedintele rus Vladimir Putin şi-a exprimat sprijinul pentru ideea unui acord în care Teheranului i s-ar interzice îmbogăţirea uraniului. Agenţia de ştiri semi-oficială iraniană Tasnim a citat o „sursă bine informată” care a afirmat că Putin nu a trimis niciun mesaj de acest gen Iranului.
În declaraţii pentru agenţia de ştiri de stat IRNA, Araqchi a afirmat că Iranul analizează cu atenţie detaliile oricăror negocieri nucleare reînnoite cu SUA şi caută garanţii că Washingtonul nu va recurge din nou la forţa militară. „Nu ne grăbim să intrăm în negocieri nepremeditate”, a adăugat el.
Araqchi a mai spus că orice mişcare a Marii Britanii, Franţei şi Germaniei de a reimpune sancţiuni internaţionale asupra Iranului prin intermediul unui aşa-numit mecanism „snapback” în temeiul unui acord nuclear anterior ar „pune capăt rolului Europei” în problema nucleară a Iranului.
În conformitate cu termenii unei rezoluţii a ONU care ratifică pactul nuclear din 2015, cele trei puteri europene ar putea reimpune sancţiunile Naţiunilor Unite împotriva Teheranului până la 18 octombrie 2025.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
