Insolația este o afecțiune medicală severă cauzată de supraîncălzirea organismului, care apare în urma expunerii prelungite la căldură intensă, în special în condiții de umiditate crescută sau ca urmare a unui efort fizic intens desfășurat în medii cu temperaturi extreme. Această disfuncție termică afectează în mod direct funcționarea sistemului nervos central și poate compromite grav activitatea unor organe vitale, precum inima, rinichii și ficatul.
În cazul insolației, mecanismele fiziologice de termoreglare ale organismului devin ineficiente, ceea ce determină o creștere rapidă și periculoasă a temperaturii interne. Netratată prompt, această afecțiune poate duce la complicații grave, precum convulsii, comă sau chiar deces. Din acest motiv, insolația este considerată o urgență medicală care necesită intervenție rapidă și specializată.
Diferențele dintre epuizarea termică și insolație
Epuizarea termică și insolația sunt două afecțiuni provocate de supraexpunerea la căldură extremă, dar care forma lor diferă semnificativ prin mecanismul de apariție, severitate și riscurile pe care le implică. Înțelegerea clară a diferențelor dintre aceste condiții este esențială pentru identificarea rapidă a simptomelor și aplicarea unui tratament adecvat.
Ce este epuizarea termică
Epuizarea termică este o afecțiune provocată de pierderea excesivă de apă și săruri din organism, în special prin transpirație, în condiții de căldură intensă și umiditate ridicată. Organismul încearcă să-și mențină temperatura corporală, însă când pierderile de lichide și săruri devin prea mari și nu sunt înlocuite corespunzător, capacitatea de răcire a corpului este afectată.
Persoanele cu epuizare termică prezintă, de obicei, o temperatură corporală internă sub 40°C, sunt în general conștiente și continuă să transpire. Simptomele includ și senzație de slăbiciune, amețeală, dureri de cap, greață și sete intensă. Această stare este un semnal de alarmă, indicând faptul că organismul este suprasolicitat și necesită măsuri imediate, precum hidratare și repaus într-un mediu răcoros.
Ce este insolația
Insolația este o urgență medicală severă, cunoscută și sub denumirea de șoc termic, cauzată de supraîncălzirea organismului, situație în care mecanismele de termoreglare devin ineficiente, iar corpul nu mai reușește să-și mențină echilibrul termic intern.
Această afecțiune apare, de regulă, în urma expunerii îndelungate la radiațiile solare sau ca urmare a unui efort fizic intens desfășurat în condiții climatice extreme. În astfel de circumstanțe, temperatura internă poate crește rapid peste 40°C, putând ajunge până la 46°C, ceea ce poate afecta grav și, uneori, ireversibil, funcționarea unor organe vitale precum creierul, inima sau rinichii.
În formele severe de insolație, organismul își consumă complet rezervele de apă și electroliți necesare procesului de termoreglare, iar în unele cazuri, mecanismul transpirației, esențial pentru răcirea corpului, se oprește complet. Pe măsură ce temperatura corporală continuă să crească, pot apărea tulburări neurologice precum confuzia, dezorientarea, diminuarea capacității de reacție și imposibilitatea de a se îndepărta din mediul periculos. În lipsa unui tratament rapid și adecvat, pot apărea complicații grave, cum ar fi convulsiile, coma și, în cazuri extreme, decesul.
În timp ce epuizarea termică poate fi tratată prin măsuri simple de răcire și hidratare, insolația necesită asistență medicală imediată, uneori chiar internare și monitorizare intensivă.
Factorii care cresc riscul apariției insolației
Vârsta: Sugarii, copiii mici și persoanele în vârstă (peste 65 de ani) prezintă un risc crescut de a dezvolta insolație, întrucât capacitatea organismului de a regla temperatura corporală este diminuată la aceste categorii. În cazul vârstnicilor, răspunsul cardiovascular este adesea slăbit, iar prezența unor afecțiuni cronice poate agrava simptomele sau complica evoluția bolii.
Administrarea anumitor medicamente: Unele medicamente prescrise pentru tratarea hipertensiunii arteriale, afecțiunilor cardiace, depresiei, anxietății sau tulburărilor psihice, precum diureticele, antidepresivele ori anumite psihotrope, pot influența negativ mecanismele de termoreglare sau pot reduce capacitatea organismului de a se hidrata corespunzător.
Prezența bolilor cronice: Afecțiuni precum bolile cardiovasculare, diabetul zaharat, obezitatea, bolile pulmonare sau cele neurologice scad toleranța la căldură și cresc riscul de apariție a insolației.
Expunerea la temperaturi extreme: Activitățile fizice solicitante desfășurate în aer liber, în condiții de temperatură ridicată și umiditate crescută, cum sunt munca fizică intensă sau exercițiile fizice, contribuie semnificativ la riscul de supraîncălzire a organismului.
Îmbrăcămintea necorespunzătoare: Purtarea hainelor groase, strâmte sau realizate din materiale sintetice, care împiedică evaporarea transpirației, favorizează acumularea căldurii în corp și crește riscul de insolație.
Care sunt simptomele insolației
Simptomele insolației sunt severe și pot apărea brusc. Manifestările clinice se concentrează în jurul a două elemente esențiale:
- Temperatura corporală extrem de ridicată:Temperatura internă a corpului depășește, de obicei, 40°C, putând ajunge în unele cazuri până la 45 – 46°C, valori care depășesc adesea limita de înregistrare a termometrelor convenționale. Paradoxal, persoana afectată poate să nu perceapă această creștere a temperaturii, din cauza alterării funcțiilor neurologice;
- Afectarea sistemului nervos central: Pe măsură ce temperatura crește, pot apărea semne de disfuncție neurologică, precum: confuzie și dezorientare, vorbire incoerentă, comportament anormal sau delir, agitație psihomotorie, tulburări de conștiență.
Alte simptome specifice insolației:
- Tahicardie (bătăi rapide ale inimii), ca răspuns al organismului la supraîncălzire;
- Respirație accelerată și superficială, care reflectă efortul corpului de a se răci;
- Modificări ale transpirației: în forma clasică de insolație (indusă de caniculă), pielea devine fierbinte, roșie și adesea uscată; transpirația poate fi absentă. În forma asociată cu efortul fizic, pielea este de obicei umedă și acoperită de sudoare;
- Greață și vărsături, frecvent întâlnite în stadiile avansate;
- Durere de cap pulsatilă, simptom comun cauzat de creșterea temperaturii interne și afectarea sistemului nervos.
Posibile complicații ale insolației
Deși organismul uman are capacitatea de a se adapta la variațiile temperaturii externe prin mecanisme fiziologice complexe, expunerea prelungită la căldură intensă poate depăși aceste limite de autoreglare. Astfel, această supraîncălzire poate determina o reacție sistemică severă, care să includă activarea anormală a căilor de coagulare, eliberarea masivă a mediatorilor inflamatori și perturbarea funcționării celulare. Consecințele pot fi dramatice, afectând simultan mai multe sisteme ale organismului.
Complicațiile severe includ:
- Insuficiență multiplă de organe: Afectarea simultană a organelor vitale precum creierul, inima, rinichii, plămânii și ficatul, ceea ce poate duce la colaps sistemic;
- Leziuni neurologice permanente: Expunerea prelungită la temperaturi extrem de ridicate poate produce daune ireversibile la nivel cerebral, inclusiv tulburări cognitive sau motorii pe termen lung;
- Tulburări de coagulare: Poate apărea coagularea intravasculară diseminată (CID), o afecțiune gravă ce provoacă hemoragii și microtromboze;
- Risc crescut de deces: În lipsa unei intervenții rapide, simptomele pot progresa spre convulsii, pierderea cunoștinței și, în cazurile cele mai grave, comă sau deces.
Măsuri de prim ajutor în caz de insolație
„În primul rând, prevenția rămâne cea mai importantă măsură. Este esențial ca oamenii să conștientizeze importanța protecției împotriva radiațiilor solare. Aceasta poate fi realizată în mod eficient prin evitarea expunerii în intervalele orare cu risc crescut, dar și prin adoptarea unor măsuri suplimentare.
Se recomandă utilizarea cremelor cu factor de protecție solară, purtarea hainelor confecționate din materiale naturale, care permit pielii să respire, precum inul sau bumbacul, dar și folosirea șepcilor sau pălăriilor atunci când se află în aer liber pe timpul caniculei. Nu în ultimul rând, hidratarea corespunzătoare este esențială pentru protejarea sănătății în condiții de temperaturi ridicate.
Ca măsură de prim ajutor în caz de insolație, persoana în cauză trebuie mutată imediat într-un spațiu răcoros, de preferat dotat cu aer condiționat sau bine ventilat
Primul pas important este acela de a îndepărta hainele în exces și, dacă este posibil, aplicarea de comprese umede sau prosoape reci în zonele cu vascularizație intensă: axile, gât, ceafă și zona inghinală. Dacă este posibil, stropirea corpului cu apă și crearea unui curent de aer (cu un ventilator sau evantai) pentru a accelera răcirea prin evaporare.
Este important de știut că, dacă insolația este deja instalată, apar semne precum voma și diareea, simptome considerate printre cele mai grave, deoarece provoacă o deshidratare intensă și este nevoie de hidratare imediată cu ajutorul sărurilor minerale.
Dacă persoana este conștientă și poate înghiți, se recomandă administrarea de lichide la temperatura camerei, în cantități mici și frecvente, în special apă. Este important să se evite consumul băuturilor care conțin alcool, cofeină sau cantități excesive de zahăr, deoarece acestea pot agrava deshidratarea.
De asemenea, sub nicio formă persoana afectată de insolație nu trebuie introdusă în apă cu gheață, întrucât există riscul producerii unui șoc termic sau chiar al unui infarct.”, a declarat pentru Digi24 Adrian Armășelu, manager Prim-Ajutor în cadrul Crucea Roșie Română.
