Nicușor Dan a declarat că a sesizat la CCR modificările aduse legii de combatere a xenofobiei, antisemitismului și altor forme de extremism deoarece există neclarități, ambiguități în actul normativ care pot duce la interpretări eronate și „eventual abuz”. Președintele a adăugat că trebuie întrebat Parchetul General ce s-a întâmplat cu sutele de amenințări primite de jurnaliști în noiembrie – decembrie 2024 și cele primite de deputatul minorităților Silviu Vexler atunci când a pus în circuit proiectul de lege.
„În primul rând, ca să lămuresc o chestiune de procedură, înainte să vă răspuns la întrebare pentru că am văzut în spațiul public întrebarea – sunt atâtea probleme în România și președintele exact de legea asta s-a apucat. Ca să lămurim, este obligație constituțională a președintelui ca, pentru orice lege votată de Camera decizională din Parlament, în termen de 20 de zile, fie să o promulge, fie să o trimită la Curtea Constituțională, dacă apreciază că este neconstituțională, fie să o trimită înapoi la Parlament, dacă apreciază că anumite chestiuni trebuie clarificate sau modificate.
În intervalul acesta de timp cred că am promulgat vreo 40-50 de legi. Pe aceasta am trimis-o la Curtea Constituțională și pe cea privind Codul rutier am trimis-o înapoi la Parlament, pentru că erau niște prevederi care încălcau niște directive europene. Cel puțin așa au apreciat colegii mei. Deci aceasta e chestiunea procedurală”, a declarat Nicușor Dan, într-o conferință de presă susținută luni la Cotroceni, întrebat despre subiect.
„Nu sunt o persoană care să încurajeze manifestările legionare, extremiste”
El a amintit despre amenințările primite de jurnaliști în perioada alegerilor prezidențiale de anul trecut, cât și de cele la adresa lui Silviu Vexler, deputatul care a inițiat proiectul de lege respectiv.
„Apoi, evident că nu sunt o persoană care să încurajeze tipul acesta de manifestări și vreau să întrebăm toți Parchetul ce s-a întâmplat cu zecile sau poate sutele de amenințări pe care jurnaliști le-au primit în cursul lunilor noiembrie-decembrie 2024. Deci aici vorbim de niște fapte extrem de concrete – amenințări la adresa unor jurnaliști – sau ce s-a întâmplat cu amenințările la adresa domnului Vexler, care au apărut imediat ce această lege a fost pusă în circuitul parlamentar. Acestea sunt niște chestiuni extrem de concrete față de care statul român trebuie să reacționeze extre de ferm, pe de o parte”, a continuat Nicușor Dan.
Exemplul oferit de Nicușor Dan. „Sunt multe astfel de neclarități care lasă loc arbitrarului”
Șeful statului a mai spus că nu neagă importanța unei astfel de legi, însă ea trebuie să fie foarte clară pentru a putea fi aplicată și ca să prevină interpretările eronate care ar putea duce la eventual abuz.
„Pe de altă parte, dacă ne uităm la conținutul acestei legi – și probabil ați citit sesizarea pe care am făcut-o Curții Constituționale – o să vedeți că sunt niște chestiuni extrem de neclare acolo. Și vă dau un exemplu. În orașul Făgăraș există o mică asociație care se ocupă de promovarea rezistenței din munții Făgăraș. Face expoziții, fel de fel de evenimente de felul ăsta. Între membrii rezistenței din munții Făgăraș sunt câteva persoane care, în trectul lor, au fost parte din mișcarea legionară. Întrebarea este – această asociație are sau nu are caracter legionar? Pentru că legea nu ne spune. Și dacă are caracter legionar, oamenii ăștia trebuie să facă pușcărie sau nu? Pentru că legea ne spune că dacă fondezi o asociație cu caracter legionar, trebuie să faci pușcărie. Eu cred că nu. Eu cred că este legitim să promovezi rezistența anticomunistă din munții Făgăraș. Și sunt multe astfel de neclarități care lasă loc arbitrarului”, a afirmat președintele.
„Trebuie să avem o lege care să condamne manifestări xenofobe, antisemite, rasiste, de orice fel”
„Evident, trebuie să avem o lege care să condamne manifestări xenofobe, antisemite, rasiste, de orice fel – fără discuție – dar o astfel de lege trebuie să fie foarte clară, ca să nu lase loc la interpretări și eventual la abuz”, consideră Nicușor Dan.
Explicațiile vin în contextul în care deputatul minoritățile Silviu Vexler, reprezentant al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România în Parlament, inițiatorul legii respective, și-a anunțat retragerea unei decorații în semn de protest și spune că prin contestația la Curte a președintelui României ar fi în continuare promovată ideolologia legionară și extremismul.
Pe 10 iulie, Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională a României privind modificările aduse legi care interzice susținerea organizațiilor fasciste, rasiste sau xenofobe, adoptată recent de către Senat și trimisă spre adoptare. Actul normativ prevede și o pedeapsa de până la 10 ani de detenție. CCR va dezbate sesizarea de neconstituționalitate a președintelui pe 17 iulie.
Tot pe 10 iulie, Curtea Constituţională a respins sesizarea depusă de S.O.S. România, AUR, POT şi deputaţi neafiliaţi, pe legea care majorează pedepsele privind folosirea simbolurilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Magistrații Curții au precizată că adoptarea legii nu reprezintă o ingerinţă asupra libertăţii de exprimare informare şi învăţătură întrucât în urma aplicării testului de proporţionalitate, iar legea criticată îşi găseşte justificarea raportat la exigenţele indicate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Editor : A.P.
