Ameninţarea unei revolte interne în cadrul Comisiei Europene a determinat-o pe preşedinta acesteia, Ursula von der Leyen, să cedeze şi să promită mai mulţi bani regiunilor sărace decât intenţiona iniţial, atunci când va prezenta, miercuri, planul său pentru bugetul UE pe următorii şapte ani, scrie Politico.
Potrivit unui document consultat de publicația citată, Ursula von der Leyen a făcut o serie de concesii de ultim moment în încercarea de a calma două persoane din echipa sa aflate la capete opuse ale spectrului politic: Raffaele Fitto, din dreapta italiană, şi Roxana Mînzatu, socialistă din România. Mînzatu este comisara europeană responsabilă de drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire.
Schimbarea de poziţie a lui Von der Leyen este un semn al echilibrului delicat pe care trebuie să îl menţină pentru a ţine sub control vocile concurente din cadrul Comisiei, prezentând în acelaşi timp un plan de cheltuieli care să fie acceptabil pentru Parlamentul European, din ce în ce mai indisciplinat, şi pentru cele 27 de guverne naţionale, care trebuie să aprobe bugetul înainte de sfârşitul anului 2027, notează Politico, citată de News.ro.
Măsura – care ar permite Comisiei să continue să aloce o mare parte din fondurile sale zonelor mai sărace din Europa începând din 2028 – este considerată suficientă pentru a asigura sprijinul politic al celor 27 de comisari ai UE, au declarat doi oficiali ai UE pentru Politico.
„Dimensiunea regională nu este complet pierdută” din proiectul de buget, a declarat un oficial al UE citat sub condiţia anonimatului.
Decizia lui Von der Leyen reprezintă un pas înapoi faţă de planul său iniţial de a spori semnificativ puterea guvernelor centrale în gestionarea fondurilor regionale ale UE, care în prezent se ridică la 400 de miliarde de euro şi reprezintă o treime din cheltuielile totale ale blocului comunitar.
Ideea era că acordarea de competenţe sporite capitalelor naţionale ar fi constituit un stimulent pentru finalizarea reformelor şi reducerea birocraţiei. Cu toate acestea, criticii au afirmat că acest lucru n-ar fi făcut decât să adâncească disparităţile existente în cadrul fiecărei ţări, marginalizând regiunile din acest proces.
Un subiect fierbinte
Întreaga chestiune este un subiect fierbinte pentru UE. Stimularea regiunilor individuale din cadrul ţărilor a jucat un rol cheie încă de la introducerea aşa-numitei politici de coeziune, în anii 1970, cu scopul de a reduce decalajul dintre zonele mai sărace şi cele mai bogate din Europa, explică publicația citată.
Criticii au salutat concesiiile făcute de von der Leyen, dar au suspiciuni persistente că acestea nu sunt altceva decât o manevră politică. „Fac doar concesii minime, dar ideile lor iniţiale erau atât de nepopulare, încât au fost nevoiţi să cedeze”, a declarat Siegfried Mureşan, negociatorul bugetar al Parlamentului pentru Partidul Popular European, de centru-dreapta, din care provine von der Leyen.
Ultima măsură a fost luată după ce von der Leyen s-a întâlnit cu comisarii şi înalţii funcţionari în weekend.
Comisia se angajează „să reducă dezechilibrele regionale din Uniune şi întârzierea regiunilor defavorizate şi să promoveze cooperarea teritorială europeană”, stipulează documentul intern.
Cu toate acestea, aceste concesii nu vor fi probabil suficiente pentru a potoli criticile din partea parlamentarilor şi a mai multor guverne, notează Politico.
„Formula Berlin”
Susţinătorii politicii de coeziune îi cer Ursulei von der Leyen să menţină un set de criterii – cunoscut sub numele de „formula Berlin” – care alocă o parte importantă din fonduri regiunilor subdezvoltate din blocul comunitar.
Documentul, care poate fi încă revizuit înainte de prezentarea de miercuri, prevede că ţările mai sărace – măsurate în funcţie de populaţia totală, bogăţia naţională pe cap de locuitor, sărăcia rurală şi producţia regională pe cap de locuitor – vor primi în continuare cea mai mare parte a fondurilor. Criticii subliniază însă că guvernele centrale vor avea mai multă influenţă decât înainte asupra modului în care aceste fonduri vor ajunge la regiuni.
„Nu am văzut încă nicio alternativă viabilă şi credibilă la formula Berlin”, a declarat Mureşan. „Şi ştim, de asemenea, că încercările de a o modifica în trecut au eşuat”, a subliniat el.
Roxana Mînzatu și socialiștii au cerut menținerea fondului social european
Într-o concesie de ultim moment, Comisia a menţinut Fondul Social European (FSE) – care se ocupă de formarea tinerilor şi a şomerilor – şi alte programe despre care se credea că vor dispărea din buget. Aceasta a fost o cerinţă cheie a Roxanei Mînzatu şi a social-democraţilor de stânga, care şi-au condiţionat de menţinerea FSE sprijinul pentru von der Leyen la moțiunea de cenzură de săptămâna trecută din Parlamentul European, potrivit Politico.
Însă proiectul de propunere al Comisiei nu a alocat o sumă specifică pentru FSE, ceea ce a determinat un al doilea oficial al UE care a discutat cu Politico sub condiţia anonimatului să declare că „socialiştii nu au câştigat prea mult” din sprijinul acordat lui von der Leyen.
De ce Germania lui von der Leyen critică Executivul european
Separat, Germania a criticat Comisia pentru că a oferit împrumuturi ieftine ţărilor care cheltuiesc mai mult decât ceea ce este prevăzut în planurile lor de cheltuieli. Guvernul german se teme că acest lucru ar putea deveni o pantă alunecoasă către introducerea unui mecanism permanent de îndatorare la nivelul UE, la care s-a opus în mod tradiţional.
„Susţinem cursul reformelor Comisiei şi suntem mulţumiţi de propunerile îndrăzneţe”, a declarat un oficial german. „Cu toate acestea, instrumentele de îndatorare în UE pot fi doar un instrument absolut excepţional într-o criză acută. Un instrument de îndatorare permanent pentru cheltuieli generale ar fi o linie roşie pentru noi”, a spus oficialul.
Berlinul nu este însă singurul care are aceste temeri. „Soluţia nu poate fi aceea de a împrumuta mai mulţi bani în mod permanent pentru a completa planurile naţionale”, a declarat un diplomat al UE. „Este ca şi cum ai astupa o gaură cu alta. Acest lucru duce doar la creşterea datoriilor şi la reducerea şi mai mare a spaţiului fiscal”, a explicat diplomatul.
Editor : Ș.R.
