Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat marți că Rusia intensifică utilizarea armelor chimice în Ucraina, în încercarea de a forța capitularea prin provocarea unei suferințe extreme. Potrivit informațiilor serviciilor secrete germane și olandeze, Moscova a recurs la astfel de arme interzise de peste 9.000 de ori de la începutul invaziei, o practică pe care oficialul UE a numit-o „insuportabilă”, relatează POLITICO.
Rusia recurge tot mai des la arme chimice în Ucraina, într-un efort de a supune țara prin provocarea unei suferințe masive, a afirmat marți șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas. Vorbind cu jurnaliștii după o reuniune a miniștrilor de externe la Bruxelles, politiciana estoniană a citat rapoarte ale serviciilor de informații germane și olandeze, care arată că Moscova a folosit arme chimice de cel puțin 9.000 de ori de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei – și că utilizarea acestora este în creștere.
„Așa cum spun serviciile de informații, această practică se intensifică, și cred că [utilizarea armelor chimice de către Rusia] este extrem de, extrem de îngrijorătoare”, a spus Kallas. „Arată că Rusia vrea să provoace cât mai multă durere și suferință, pentru ca Ucraina să capituleze. Și, sincer… este pur și simplu insuportabil.”
Majoritatea țărilor din lume, inclusiv Rusia, au semnat o convenție internațională din 1993 care interzice utilizarea, producerea, dezvoltarea sau stocarea armelor chimice. Rusia se numără printre cele 65 de state care nu doar că au semnat, ci și au ratificat Convenția privind Armele Chimice.
Alarmă în statele europene
Declarațiile lui Kallas se adaugă unei stări de alarmă în creștere în capitalele europene, pe fondul intensificării campaniei Rusiei de subjugare a Ucrainei, marcată de atacuri nocturne tot mai ample cu rachete.
Această ofensivă tot mai violentă, care coincide cu ofensiva de vară desfășurată de Rusia, l-a determinat pe președintele american Donald Trump să anunțe luni că va susține un proiect de lege prin care Moscova ar urma să fie sancționată prin tarife comerciale dure pentru exporturi.
Totuși, faptul că Trump a declarat că va impune sancțiunile secundare doar după 50 de zile, în cazul în care președintele rus Vladimir Putin nu oprește atacurile de bunăvoie, a stârnit dezamăgire atât în Europa, cât și în Ucraina.
Anunțul lui Trump că va permite ca NATO să achiziționeze arme americane pentru Ucraina este, de asemenea, primit cu rezerve de oficialii europeni. Întrebată despre această decizie, Kallas a spus că salută posibilitatea de a livra mai multe arme Ucrainei, dar a adăugat că Europa „ar dori ca și SUA să își asume o parte din povară”.
Trump a precizat, însă, că Statele Unite nu vor mai finanța apărarea Ucrainei. „Nu le vom plăti noi, dar le vom produce, iar ei (europenii) le vor plăti”, a spus Trump, referindu-se la „aliații europeni foarte bogați”.
Editor : M.I.
