Blocul Național Sindical (BNS) a publicat, miercuri, studiul „Creşterea costului vieţii şi sărăcia energetică în contextul (re)liberalizării pieţei energiei în România”, în care arată că efectul cumulat al liberalizării preţurilor la energie, de la 1 iulie, şi al creşterii TVA de la 1 august va ridica rata inflaţiei aproape de 10%, ceea ce va eroda semnificativ puterea de cumpărare a veniturilor populaţiei.
Sindicaliştii apreciază că preţul la energie se va majora până la al şaptelea cel mai mare din Uniunea Europeană.
„Măsurile de austeritate promovate de Guvernul proaspăt instalat au abătut atenţia opiniei publice de la efectele liberalizării preţurilor la energie electrică de la 01.07.2025. Însă liberalizarea preţurilor la energie dublată de măsurile promovate de Guvern, în special de cele ce vizează creşterea TVA şi reducerea sau îngheţarea unor beneficii salariale sau sociale vor avea efecte semnificative, în special în cazul celor cu venituri mici”, a transmis BNS, miercuri, într-un comunicat de presă.
BNS mai spune că efectul cumulat al liberalizării preţurilor la energie de la 01 iulie şi al creşterii TVA de la 01 august vor ridica rata inflaţiei aproape de 10%, ceea ce va eroda semnificativ puterea de cumpărare a veniturilor populaţiei.
„Tăierea veniturilor salariale din sectorul public, îngheţarea pensiilor şi a prestaţiilor de asistenţă socială, reevaluare accesului la servicii de sănătate pentru unele categorii sociale, toate vor contribui la o creştere semnificativă a populaţiei în risc de sărăcie”, atenționează sindicaliştii.
Sindicaliștii adaugă că, în perioada noiembrie 2021 – august 2024, bugetul de stat a decontat subvenţii totale pentru energie în sumă de 26,97 miliarde lei, alte 4,13 miliarde lei fiind în analiză.
Beneficiarii acestei măsuri au fost, atât consumatori casnici (44%), cât şi consumatori non-casnici (56%).
„Creşterea pensiilor, a diverselor indemnizaţii de asistenţă socială dar şi a salariului minim au avut ca efect o îmbunătăţire a indicatorilor ce reflectă nivelul de trai, 2024 a fost anul cu cele mai bune evoluţii în acest sens. Sigur că preţul îl plătim şi-l vom plăti în continuare”, arată BNS.
Potrivit BNS, chiar şi în aceste condiţii, în 2024:
- – 1 din 5 români era afectat de sărăcie.
- 1 in 6 români era afectat de deprivare materială şi socială severe.
- 1938,5 lei/luna – pragul de sărăcie, 3.595.000 de persoane se aflau sub acest prag.
- 14,5% din gospodării au întârzieri la plata facturilor de utilităţi, media UE 6,9%.
- preţul energiei a fost al cincilea preţ ca mărime din Uniunea Europeană, raportat la paritatea puterii de cumpărare. Cehia (41 PPS), Cipru (35,7), Germania (35,23), Polonia (32,69) şi România (32,69 PPS).
La 1 iulie 2025 Guvernul a luat decizia de a renunţa la măsura de subvenţionare aplicată în perioada 2021 – 2025, înlocuind-o cu o măsură cu aplicabilitate mult mai limitată şi legată exclusiv de nivelul pragului de sărăcie din 2024.
Într-un studiu realizat de BNS a fost evaluat felul în care a fost aplicată şi efectele generate de schema de subvenţionare din perioada 2021 – 2025 şi totodată evaluează efectul liberalizării preţului în special pentru consumatorii casnici.
„Era firesc ca la finalizarea măsurii de sprijin Guvernul să evalueze eficienţa utilizării acestei măsuri de sprijin pentru consumatori. În mod firesc ne punem întrebarea – A fost subvenţionarea preţului la energie o măsură dată în beneficiul consumatorilor sau o parte din beneficii au fost însuşite de furnizorii de energie? În ce măsură statul s-a asigurat că această măsură nu distorsionează piaţa şi nu reprezintă un mecanism de fraudare a bugetului public”, conchide sursa citată.
Editor : A.P.
