Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) prezintă, miercuri, o analiză comparativă a salariilor judecătorilor în România cu salarizarea judecătorilor din alte state ale Uniunii Europene, conform căreia ţara noastră se situează pe locul 20 din 27 în ceea ce priveşte venitul brut al unui judecător la început de carieră. Totodată, la venitul net al unui judecător la început de carieră, cu includerea tuturor sporurilor, România se află pe locul 22 din 27.
„Observând dezbaterea publică referitoare la veniturile judecătorilor, Consiliul Superior al Magistraturii informează societatea prezentând date obiective din studiul CEPEJ emis în iulie 2025 privind funcţionarea sistemelor judiciare din statele membre ale Uniunii Europene, care cuprinde o analiză comparativă cu privire la salarizarea judecătorilor la nivelul Uniunii Europene, sintetizând date din aproximativ 27 de ţări pentru venitul brut şi pentru venitul net”, arată CSM, miercuri, într-un comunicat de presă, citat de News. ro.
Astfel, în ceea ce priveşte venitul brut al unui judecător la început de carieră, analiza datelor comunicate de 27 de state indică faptul că România se situează pe locul 20, pe primele trei poziţii aflându-se Irlanda, Danemarca şi Malta. Venitul brut/lună în România este similar celui din Lituania.
Totodată, referitor la venitul net al unui judecător la început de carieră, cu includerea tuturor sporurilor, România se află pe locul 22 din 27 de ţări, respectiv spre finalul clasamentului.
CSM adaugă că poziţia României din acest punct de vedere este similară cu a ţărilor aflate pe locurile 23 – 25, adică spre intervalul celui mai mic salariu net al judecătorului la început de carieră în Uniunea Europeană, respectiv Grecia, Slovenia şi Croaţia. Poziţiile aflate în faţa României prezintă deja o diferenţă de salarizare de peste 20-30% în plus net/lună, respectiv Polonia, Lituania şi Bulgaria.
Potrivit sursei citate, din schema naţională de 5.345 de posturi, 2.463 de posturi sunt alocate judecătoriilor, reprezentând aproximativ 46%.
Salarizarea judecătorilor cu grad de tribunal este superioară cu 11% celei de la nivelul judecătoriei, iar cea a judecătorilor cu grad de curte de apel este cu 13% superioară celei de la nivelul tribunalului.
„Se observă în mod facil din statistica prezentată în studiul CEPEJ din 2025 că, în ceea ce priveşte venitul net al judecătorilor în România, cu includerea tuturor sporurilor, acesta se situează spre finalul statisticii, România fiind precedată de alte 21 de ţări în care veniturile nete sunt considerabil mai mari”, subliniază CSM.
Preşedinţii Curţilor de Apel din România au reacţionat în urma afirmaţiilor apărute recent în spaţiul public şi au precizat că salarizarea magistraţilor nu este „nesimţită”, de sute de mii de euro, ci este similară altor categorii bugetare.
Ei au afirmat că volumul de muncă al unui judecător depăşeşte de până la zece ori volumul din alte state europene, iar încrederea în justiţie nu este la cote minime, ci la un nivel similar unor ţări precum Spania şi Italia. Preşedinţii Curţilor de Apel au mai transmis că vârsta de pensionare în magistratură nu este 48 de ani, vârsta medie reală de pensionare fiind de 54 de ani, comparabilă cu categorii din sistemul public de pensie care beneficiază de grupe speciale de muncă.
Editor : C.L.B.
