Statul român cheltuie sute de milioane de lei pentru a finanța campaniile electorale. Acest lucru se întâmplă în condițiile în care oricărui competitor – fie el partid sau candidat independent – care trece de 3% la o rundă de alegeri i se decontează cheltuielile făcute în timpul campaniei. Doar pentru alegerile prezidențiale din 2025, bugetul statului ar trebui să susțină rambursarea a peste 200 de milioane de lei. Parlamentarii au recurs la acest mecanism în anul 2015 pentru a „rupe partidele politice” de finanțările ilegale. „Nu e o Lege perfectă, dar principiul e corect”, a subliniat, pentru Digi24.ro, cel care a coordonat schimbarea Legii în așa fel încât să permită rambursarea cheltuielilor electorale.
Într-un răspuns pentru Digi24.ro, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a precizat că patru candidați la alegerile prezidențiale din anul 2025 au cerut rambursarea a 228 de milioane de lei din banii cheltuiți în timpul campaniei.
Este vorba de:
- George Simion, care a cerut să îi fie rambursați 69 de milioane de lei;
- Crin Antonescu, care a cerut rambursarea a 64.5 milioane de lei;
- Nicușor Dan, care a cerut rambursarea a 60,8 milioane de lei;
- Victor Ponta, care a cerut rambursarea a 34,5 milioane de lei;
CITEȘTE ȘI: Statul trebuie să ramburseze peste 200 de milioane de lei după prezidențiale. Câți bani solicită Simion, Dan, Ponta și Antonescu
Digi24.ro a stat de vorbă cu Septimius Pârvu, reprezentant al Expert Forum, organizație specializată, printre altele, în procese electorale, dar și cu cel care a coordonat schimbarea Legii în 2015, în așa fel încât să permită rambursarea cheltuielilor electorale, fostul deputat liberal Mihai Voicu, pentru a înțelege de ce statul rambursează cheltuieli electorale.
De ce rambursează statul cheltuielile electorale?
În anul 2015 au fost făcute mai multe modificări la Legile care reglementează partidele politice și modul de finanțare a campaniilor electorale. Atunci a fost introdusă rambursarea cheltuielilor electorale pentru partidele sau candidații care trec de pragul de 3% în alegeri.
„La acel moment, a fost o propunere venită dinspre AEP, bazată pe modelul polonez, și exista un anumit consens, chiar și din societatea civilă. Era o discuție, fără să fie ceva concret, o presiune pe a rupe partidele politice de finanțările care veneau din anumite zone, puteau exista anumite solicitări, ca recompensă pentru acele finanțări”, a amintit fostul deputat liberal Mihai Voicu contextul în care a fost introdusă, în anul 2015, rambursarea cheltuielilor electorale, pentru Digi24.ro.
În trecut au existat numeroase controverse legate de sursele de finanțare la care apelau politicienii pentru a-și finanța campaniile electorale. Au existat și mai multe dosare penale care au vizat finanțarea ilegală a campaniilor electorale.
- Cel mai cunoscut exemplu în acest sens este dosarul denumit în presă drept„Trofeul Calității”.
- Potrivit informațiilor din presă, procurorii Direcției Naționale Anticorupție au acuzat că, în cursul anului electoral 2004, Inspectoratul de Stat în Construcții a organizat un simpozion prin care a cerut o taxă de participare.
- La acel simpozion au participat în principal lideri ai Partidului Social Democrat, fie locali sau șefi de instituții. Din taxele de participare s-au strâns peste 1,6 milioane de euro.
- Acei bani au ajuns, în final, în campania fostului prim-ministru Adrian Năstase pentru alegerile prezidențiale din 2004. Acesta a fost condamnat în 2012 de Înalta Curte de Casație și Justiție la doi ani de închisoare cu executare.
Mihai Voicu a explicat că, în acei ani, parlamentarii au considerat că, pe de-o parte, cheltuielile electorale urmau să fie „verificate la sânge”, fiind o condiție a rambursării ca acestea să fie „eligibile”, dar și că în paralel cu rambursarea „s-au redus foarte mult lucrurile pe care le poți face” într-o campanie.
„Înainte de această Lege era un festival – se dădeau geci, găleți, cizme, toate prostiile care nu aveau nicio legătură cu o campanie electorală care trebuie să aibă drept scop informarea publicului în vederea unei alegeri raționale. Am eliminat așa-zisele obiectele promoționale, care erau în multe cazuri mită electorală mascată, dar am pus limite”, a subliniat fostul deputat liberal pentru Digi24.ro.
Limitele de cheltuieli cresc de la an la an. La fel se întâmplă și cu sumele rambursate de stat
Legea din România a avut constant un prag maxim de cheltuieli pe care competitorii electorali îl pot face într-o campanie – adică limitele amintite de Mihai Voicu. Numai că acest prag maxim a fost constant legat de valoarea salariului minim brut pe țară.
- În anul 2003, când salariul minim brut pe țară era de 250 de lei, un candidat la prezidențiale putea cheltui maximum 6.25 de milioane de lei (adică valoarea salariului minim brut pe țară, înmulțită cu 25.000);
- În anul 2006, când salariul minim brut pe țară era de 330 de lei, un candidat la prezidențiale putea cheltui maximum 8.2 milioane de lei (adică valoarea salariului minim brut pe țară, înmulțită cu 25.000);
- În 2015, când s-a introdus și rambursarea cheltuielilor electorale, iar când salariul minim brut pe țară a ajuns la 1.050 lei, un candidat la prezidențiale putea cheltui maximum 21 de milioane de lei (adică valoarea salariului minim brut pe țară, înmulțită cu 20.000 – pentru că în 2015 s-au scăzut plafoanele cheltuielilor maxime);
Așa s-a ajuns la situația în care, în anul 2025, când valoarea salariului minim brut pe țară este de 4.050 de lei, un candidat la prezidențiale să poată cheltui maximum 80 de milioane de lei.
Dacă ajunge în turul al doilea, limita de cheltuieli crește cu încă jumătate (adică 10.000 înmulțit cu valoarea salariului minim brut pe țară), astfel că un candidat poate cheltui în total 120 de milioane de lei, iar dacă aceste cheltuieli sunt eligibile, statul îi decontează tot.
Limitele de cheltuieli variază în funcție de tipul de alegeri. Dacă un candidat la Primăria Capitalei poate cheltui în 2025 maximum 40 de milioane de lei într-o campanie, un candidat la primăria unei comune poate plăti maximum 121 de mii de lei.
- Pentru alegerile la Camera Deputaților, limita de cheltuieli este de 350 de salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare candidat (adică aproximativ 1,4 milioane de lei în 2025);
- Pentru alegerile de la Senat, limita de cheltuieli este de 500 de salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare candidat (adică aproximativ 2 milioane de lei în 2025);
- Pentru alegerile locale, limita de cheltuieli pentru un candidat la o primărie de oraș/sector din București este de 2.500 de salarii de bază minime brute pe țară (adică aproximativ 10 milioane de lei în 2025);
- Pentru alegerile dintr-o comună, limitele de cheltuieli pentru cei care candidează la funcția de primar este de 30 de salarii minime brute pe țară (adică 121 de mii de lei);
- Pentru candidatul de la Primăria Capitalei, limita de cheltuieli este de 10.000 de salarii de bază minime brute pe țară (adică 40 de milioane de lei);
Aceste limite sunt importante pentru că, după cum explică Septimius Pârvu, politicienii sunt tentați să aducă foarte mulți bani într-o campanie, „pentru că oricum îi iei înapoi de la stat”.
Statul a ajuns să finanțeze politicienii cu 1 miliard de lei în 2024
Un calcul făcut de Europa Liberă arată că în anul 2024, când au avut loc alegeri parlamentare, europarlamentare, locale și prezidențiale, statul, prin Autoritatea Electorală Permanentă, a decontat cheltuieli electorale în valoare de aproximativ 650 de milioane, la care se adaugă și subvenția anuală primită de partide de la bugetul de stat, în valoare de peste 300 de milioane de lei.
La acești bani se adaugă și cei pe care AEP îi are de rambursat pentru alegerile prezidențiale din 2025.
De-a lungul timpului, statul a finanțat, în diverse forme, campaniile electorale. Între 2003 și 2006, de exemplu, statul dădea subvenție de la buget pentru campanie.
Dacă partidele sau candidații independenți nu reușeau să atingă pragul electoral (10%), subvenția trebuia restituită.
În 2006 s-a introdus subvenția anuală primită de partide de la stat, iar Legea le permitea acestora să o folosească și în campaniile electorale.
Legea care vizează finanțarea partidelor și campaniilor electorale a fost modificată substanțial în anul 2015, când a apărut prima dată ideea ca statul să ramburseze cheltuielile din campaniile electorale, dar partidele nu mai puteau folosi subvenția primită de la stat pentru cheltuieli electorale.
În 2019, însă, Guvernul condus atunci de Viorica Dăncilă a dat o Ordonanță de Urgență prin care le-a permis din nou partidelor să folosească subvenția anuală primită de la buget pentru a face cheltuieli electorale. Banii folosiți din subvenții nu se mai restituie.
S-a ajuns în situația în care, după cum a explicat Septimius Pârvu, partidele nu mai cheltuie subvenția în campanie, ci apelează la împrumuturi sau donații, pentru că primesc rambursări.
- În cazul candidatului PSD-PNL-UDMR de la prezidențialele din 2025, Crin Antonescu, cele trei partide nu au apelat la subvenție pentru a finanța campania, deși cheltuielile totale ale acestuia s-au ridicat la peste 60 de milioane de lei. Banii au venit din donații, cotizații, împrumuturi sau alte fonduri private ale partidelor.
„Dacă tot avem subvenția, ar trebui să încurajezi cheltuiala din subvenții, deși acest lucru îi favorizează pe cei care trec pragul la parlamentare. Nu există soluția perfectă, dar dacă tot primesc sute de milioane în an electoral, să cheltuie subvenția, să nu mai apeleze la împrumuturi”, a adăugat reprezentantul Expert Forum.
Ce ar trebui schimbat la actuala Lege?
„Nu e o Lege perfectă”, a subliniat fostul deputat liberal Mihai Voicu pentru Digi24.ro, însă „principiul e cel corect”, a punctat acesta.
Septimius Pârvu a menționat că e nevoie de „echilibru”. „Răsplătești competiția, dar nu dai absolut toți banii înapoi”, a adăugat reprezentantul Expert Forum.
În opinia expertului consultat de Digi24.ro, limitele de cheltuieli maxime făcute de candidați în timpul campaniilor ar trebui să scadă, cel puțin în cazul candidaților la prezidențiale, iar în așa fel s-ar „reduce din problema sumelor mari, dar și din problema inegalității de resurse”.
„Poate fi o idee mai bună să legi plafonarea de cheltuieli de altceva (n.r. Înafară de valoarea salariului minim brut pe țară). La prezidențiale, pot apărea niște sume șocante, zeci de milioane de euro. Nu acolo a fost ideea principală. Uitați-vă la locale, sunt partide mici care au încercat să candideze la consilii locale, la parlamentare”, a adăugat fostul deputat liberal Mihai Voicu.
În același timp, reprezentantul Expert Forum consideră că pragul de 3% pentru decontarea cheltuielilor electorale „este prea mult”.
„Acum, rambursezi cam tot, pentru că sunt foarte puțini care iau sub acest prag, la locale s-ar putea să fie puțin mai afectați. La parlamentare pragul pentru intrarea în Parlament e 5%. Cam toată lumea ia bani înapoi, ceea ce e foarte mult”, a precizat Septimius Pârvu.
Mihai Voicu susține, însă, că pragul de 3% pentru decontare a fost introdus „intenționat” în anul 2015.
„Pragul de rambursare e mai mic decât pragul de intrare în Parlament. E făcut intenționat pentru a da o șansă partidelor noi sau partidelor locale. Ok, nu ai făcut pragul, dar ai luat 3%, ceea ce pentru un partid înfiițat în urmă cu o lună poate fi un început, să îți dăm șansa să continui și la următorul ciclu electoral și să îți rambursăm cheltuielile de campanie”, a explicat fostul deputat liberal.
Septimius Pârvu a mai precizat că e nevoie ca rambursarea sumelor cheltuite de candidați să fie reglementată pe categorii.
„De exemplu, faza cu donațiile. Candidatul poate să nu ceară donațiile, dar la cum e legea acum, candidatul are dreptul să ceară tot. Trebuie reglementată pe tipul de sursă de finanțare, pentru că împrumutul e una, donația e alta”, a subliniat reprezentantul Expert Forum.
- Situația donațiilor a generat o controversă în cazul lui Nicușor Dan. Din cei 60,8 de milioane de lei ceruți înapoi de președinte de la AEP, peste 2 milioane de lei au fost obținuți din donații, astfel că, odată restituți, Nicușor Dan nu e obligat să îi dea înapoi persoanelor care l-au susținut în acest fel.
- „Eu mi-aș dori ca acești bani să fie dați pentru a stimula cauze civice (…) Deci, în ipoteza fericită în care Autoritatea îmi rambursează toți banii ăștia, cam asta e intenția”, a spus președintele despre banii primiți din donații la ultima conferință de presă.
În opinia fostului deputat liberal Mihai Voicu, „nu rambursarea e o problemă”, ci faptul că „subvențiile au luat-o razna cu sumele”.
„Rambursările nu sunt în fiecare an și sunt absolut rezonabile. Nu trebuie să uităm principiul că democrația costă, faptul că se fac rambursări de campanie, dar partidele nu mai sunt tributare asfaltatorilor sau altor companii. Rambursările de campanii sunt modeste față de finanțarea din subvenții”, a fost concluzia acestuia.
