Armata franceză a pus capăt joi prezenţei sale militare permanente în Africa de Vest şi Centrală, în cadrul unei ceremonii solemne şi istorice, la Dakar, unde a restituit în mod oficial ultimele două instalaţii militare franceze Senegalului, relatează AFP.
Această retragere franceză – începută în ultimii ani – intervine în contextul în care regiunea Sahel se confruntă cu atacuri jihadiste în creştere şi foarte sângeroase în Mali – inclusiv unul recent în apropiere de frontiera cu Senegalul -, Burkina Faso şi Niger.
Ceremonia de restituire a avut loc joi dimineaţa la Dakar, capitala Senegalului, care a găzduit trupe franceze de la independenţa sa, în 1960.
O ceremonie de predare simbolică a cheilor Camp Geille – cea mai mare instalaţie militară franceză în Senegal şi de escală aeronautică militară franceză pe Aeroportul din Dakar – a fost organizată între şeful Statului Major al armatei sengaleze, generalul Mbaye Cissé, şi generalul Pascal Ianni, şeful Comandamentului Armatei Franceze în Africa, care a făcut această deplasare.
Începând din 2022, armata franceză şi-a încheiat prezenţa permanentă în şase ţări – Mali, Burkina Faso, Niger, Ciad, Coasta de Fildeş şi Gabon, unde baza franceză a devenit ”tabără comună” gabonezo-franceză, axată pe formare.
Senegalul a rămas, după ce şi-a proclamat independenţa, unul dintre cei mai siguri aliaţi africani ai Franţei, fosta putere colonială dominantă în Africa de Vest.
”O COTITURĂ”
Însă noii lideri, aflaţi la putere din aprilie 2024, s-au angajat să trateze Franţa ca pe orice alţi parteneri străini, în numele unui reînnoiri a suveranităţii.
Preşedintele senegalez Bassirou Diomaye Faye, care a ajuns la putere în baza unei agende a rupturii, anunţa în noiembrie 2024 sfârşitul – în 2025 – al oricărei prezenţe militare franceze şi străine pe teritoriul sengalez.
”Senegalul este o ţară independentă, este o ţară suverană, iar suveranitatea nu se împacă cu prezenţa unor baze militare într-o ţară suverană”, declara atunci Faye.
El dădea asigurări că nu este vorba despre un act de ”ruptură” şi apăra un ”parteneriat renovat” cu fosta putere colonială.
Şeful Statului Major senegalez a apreciat că ceremonia de joi marchează ”o cotitură importantă în bogatul şi lungul partcurs militar între ţările noastre”.
”Bogate în moştenirile lor şi credncioase principiilor lor, armatele sengaleze se angajează să acţioneze în vederea implementării efective a unui parteneriat eficient, echilibrat, bazat pe respect reciproc şi pe suveranitatea fiecărei părţi”, a subliniat el.
El le-a urat celor două armate o ”cooperare puternică şi vie în serviciul stabilităţii, păcii şi dezvoltării ţărilor noastre”.
Generalul Cissé şi-a încheiat discursul urându-le o ”întoarcere bună în Franţa tuturor camarazilor (noştri) şi familiilor lor” şi l-a citat pe Antoine de Saint-Exupéry, care a locuit timp de mai multe luni la Dakar – ”pentru fiecare sfârşit există întotdeauna un nou început”.
La rândul său, generalul Pascal Ianni a subliniat ”relaţia atât de specială şi esenţială pentru ţările din regiune” dintre armata franceză şi cea senegaleză şi s-a declarat ”mândru de datoria îndeplinită”.
”Vom opera o schimbare structurală a prezenţei noastre, o schimbare care nu diminuează cu nimic sacrificiile consimţite ieri de către fraţii noştri de arme din Africa în favoarea intereselor noastre respective, securităţii noastre comune şi valorilor împărtăşite, atunci când Franţa a intervenit în mai multe rânduri la cererea partenerilor săi africani”, a amintit el.
”SĂ ACŢIONĂM ALTFEL”
”Trebuie să ne reinventăm parteneriatele într-o Africă dinamică, în care tineretul are multă speranţă, iar asta presupune o adevărată transformare a abordării noastre a ţărilor africane şi a partenerilor noştri africani. Trebuie să acţionăm altfel şi nu mai avem nevoie de baze permanente pentru asta”, a declarat el.
Franţa dispune în continuare de o bază în Djibouti, cu 1.500 de oameni, pe care Parisul vrea s-o transforme într-un ”punct de protecţie” a ”misiunilor” în Africa, după retragerea forţelor franceze din Sahel.
Joi marchează sfârşitul oficial al Eléments Français au Sénégal (EFS), din care făceau parte aproximativ 350 de militari francezi a căror principală misiune era să desfăşoare activităţi de parteneriat militar operaţional cu Forţele armate senegaleze.
Retragerea franceză din Senegal are loc în urma unor consultări, într-un peisaj pe continentul african larg sfidător, dacă nu ostil prezenţei franceze.
În urma preluării puterii prin puciuri de către junte devenite ostile în Sahel, armata franceză desfăşurată în lupta antijihadistă a fost nevoită să-şi facă valiza, de bunăvoie sau cu forţa.
Un deputat din cadrul Partidului Pastef, aflat la putere în Senegal, Guy Marius Sagna, a reacţionat puternic joi, apreciind că Senegalul este cel ”care a pus capăt prezenţei armatei de ocupaţie franceze”.
”Bravo preşedintelui Republicii, Diomaye Faye! Bravo premierului Ousmane Sonko. Bravo Pastef! Bravo patrioţilor! Decolonizarea continuă”, a declarat el presei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
