Primarul comunei Mischii din judeţul Dolj, Gheorghe Popa, a făcut apel la cetăţenii care locuiesc în comună, dar au domiciliul în altă parte, să-şi schimbe domiciliul şi să salveze astfel comuna de la desfiinţare.
Gheorghe Popa spune că reforma din administraţie anunţată de premierul Ilie Bolojan pune accent pe numărul de locuitori şi numai creşterea populaţiei poate salva comuna de la desfiinţare.
„Apel către cetăţenii comunei Mischii! Având în vedere reforma din administraţie unde se pune accent pe numărul de locuitori, fac apel la cetăţenii care locuiesc pe raza comunei, fără domiciliul de Mischii, să se prezinte la Primărie pentru a-şi schimba domiciliul! Numai aşa putem salva comuna de la desfiinţare. De dumneavoastră depinde!”, a scris primarul pe pagina de Facebook.
Acesta a ţinut să menţioneze şi că, odată cu începerea reformei administrative, cetăţenii cu domiciliul în comună vor avea prioritate în rezolvarea solicitărilor, problemelor etc.
Din cauza prăbuşirii natalităţii, 85 din cele 364 de sate din judeţul Dolj, adică circa 23%, se află în risc de dispariţie, informează Agerpres. 64,01% sunt sate progenic vulnerabile (mai puţin de un copil pe gospodărie) şi mai puţin de 11% sunt sate cu progenie pozitivă (mai mult de un copil pe gospodărie).
Potrivit unui studiu realizat de Institutul de Sociologie (INSOC) al Academiei Române, pe tema declinului demografic în mediul rural şi mic urban din judeţul Dolj, spaţiul rural se confruntă cu un fenomen aparte, acela al dispariţiei satelor. În analizele sale, Dimitrie Gusti încadra aceste sate în categoria ‘satelor care mor’. Un asemenea deznodământ decurge fie din contracţia fondului progenic (număr mic de copii pe gospodărie sătească), fie direct din procesul depopulării (părăsire-emigrare).
Potrivit studiului INSOC, în Dolj, de la o medie generală pe comuna rurală de 4.051 locuitori în 1992, se ajunge la o medie generală de 2.959 locuitori pe comuna rurală în 2020.
„Constatăm un declin al populaţiei medii pe comuna rurală de -27%. Tranziţia, pe durata celor 30 de ani deja parcurşi, aduce un declin rural destul de mare care ne informează că dacă politica demografică nu va redeveni ofensivă, ruralul doljean se va reduce în următorii 50 de ani cu circa 50%. Problema gravă este că acest declin rural nu este acompaniat de dezvoltare urbană, cum ar fi normal. Este un declin populaţional fără dezvoltare economică. Aceasta este diferenţa între Est şi Vest. În vreme ce Vestul a traversat şi el un ciclu istoric al declinului demografic, economia sa a traversat o perioadă expansionară: declin demografic cu economie expansionară. Estul însă a traversat şi el un ciclu de declin demografic volatil suferind totodată şi o contracţie economică, în special în ultimii 30 de ani: declin demografic cu subdezvoltare economică indusă. Ruralul a resimţit în forme de maximă alarmă acest foarfece demo-economic. Pe de altă parte, se cuvine să remarcăm că acest proces nu se propagă cu aceeaşi intensitate şi la acelaşi prag în tot ruralul”, se menţionează în studiul realizat de Institutul de Sociologie al Academiei Române în parteneriat cu Consiliul Judeţean Dolj şi publicat la Editura Academiei României în 2024.
Conform sursei citate, localităţile sunt grupate pe trei niveluri de mărime, ceea ce arată „un model diferenţiat al propagării declinului, deşi trendul dezindustrializării a lovit masiv întregul rural”.
În anul 2020, în Dolj erau 9 comune de mici dimensiuni: Secu, Botoşeşti-Paia, Seaca de Pădure, Gogoşu, Tălpaş, Verbiţa, Măceşu de Jos, Măceşu de sus, Siliştea Crucii, cu o medie de 1.011 locuitori pe comună.
Premierul Ilie Bolojan a anunţat că Guvernul lucrează la un pachet de măsuri privind reforma administraţiei publice în care se va ţine cont şi de numărul de locuitori.
Editor : A.P.
