Problema transilvană este prima şi cea mai importantă teză a dialogului româno-maghiar, iat esenţa sa poate fi rezumată astfel – pentru teritoriile pierdute, cerem drepturi, adică autonomie, a declarat, sâmbătă, la Băile Tuşnad, László Tőkés, conform MTI. Preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) a amintit, în discursul său din ultima zi a celei de-a 34-a ediţii a Universităţii de Vară şi Taberei Studenţeşti de la Bálványos (Tusványos), că „procesul de la Bálványos” are aceeaşi vârstă cu schimbarea regimului comunist şi a trecut testul timpului. Acesta a evocat faptul că iniţiativa a fost susţinută la începuturi de Uniunea Tinerilor Democraţi din Ungaria (Fidesz) şi Uniunea Organizaţiilor de Tineret Maghiare din Transilvania (MISZSZ). „Ideea şi spiritul” trăiesc mai departe, iar generaţiile următoare au menirea să le păstreze vii – a declarat fostul episcop reformat.
Prezenţa oaspeţilor şi demnitarilor din Ungaria, precum şi a reprezentanţilor comunităţilor maghiare din afara graniţelor Ungariei demonstrează că „Tusványos ocupă un loc aparte în promovarea unităţii naţionale şi a gândirii comune”, a spus László Tőkés. Acesta a amintit că tabăra de la Bálványos s-a născut sub semnul spiritului de la Timişoara, şi a amintit prezenţa la Tusványos a foştilor preşedinţi ai României Emil Constantinescu şi Traian Băsescu.
„O lipsă gravă a taberei noastre este absenţa partenerilor români. Poate că trebuie să ne facem şi autocritica vizând acest aspect – totuşi, principala cauză a lipsei dialogului româno-maghiar se află, fără îndoială, în faptul că clasa politică românească, visceral anti-maghiară, a pus Tusványos în carantină”, a declarat László Tőkés.
Dialogul româno-maghiar este indispensabil pentru viitorul nostru comun – a reiterat fostul episcop. „De aceea, cu partea română nu trebuie să mimăm, să cedăm sau să fim ostili, ci să purtăm un dialog deschis, să negociem şi să ajungem la o înţelegere. Este o provocare majoră pentru maghiarii din Transilvania şi pentru Ungaria, dar şi pentru români şi pentru România” – a afirmat László Tőkés, care a avut un rol însemnat în Revoluţia Română din 1989.
Acesta a afirmat că soarta şi viitorul Transilvaniei trebuie să se afle în centrul atenţiei Universităţii de Vară şi l-a evocat pe juristul internaţional transilvănean Dobai István care, în anul 1956, a redactat un memorandum adresat ONU privind soluţionarea „problemei transilvane”, propunând, printre altele, acordarea autonomiei maghiarilor. „Aceasta este prima şi cea mai importantă teză a dialogului româno-maghiar, de la care nu trebuie să cedăm. Esenţa sa poate fi rezumată astfel: pentru teritoriile pierdute, cerem drepturi, adică autonomie. Ştim că pentru clasa politică românească aceasta este o temă sensibilă, dar ştim şi că nu putem renunţa la această revendicare dacă vrem să existăm”, a subliniat Tőkés.
Acesta a adăugat că, în paralel, trebuie susţinută adoptarea unei legi privind minorităţile din România, iar reforma administrativă aflată în prag de implementare trebuie să se regăsească pe agenda dialogului româno-maghiar. Fostul episcop a afirmat că, în spiritul iniţiativei cetăţeneşti europene a Consiliului Naţional Secuiesc privind regiunile istorice, trebuie să se insiste ca regiunile cu majoritate maghiară să nu fie reduse la statutul de minoritate, aşa cum s-a întâmplat în Slovacia.
„Principalele noastre probleme şi revendicări legitime îşi aşteaptă încă rezolvarea”, a declarat László Tőkés. Pentru a le discuta, acesta a lansat un apel public către demnitarii români: să accepte invitaţia la viitoarea ediţie a Universităţii de Vară „şi să se angajeze, în cadrul parteneriatului politic româno-maghiar, într-un dialog deschis şi sincer despre problemele comune”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
