Lucrările de regenerare a pădurilor au fost efectuate anul trecut pe o suprafaţă de 25.579 hectare, 66,9% fiind regenerări naturale, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). În 2024, suprafaţa regenerată a scăzut comparativ cu anul anterior atât la răşinoase (151 hectare), cât şi la foioase (916 hectare).
Potrivit sursei citate, din totalul suprafeţelor supuse procesului de regenerare, pe 17.121 hectare (66,9%) au fost regenerări naturale, cu 2.233 hectare mai puţin decât în anul 2023, în timp ce pe 8.458 hectare (33,1%) au fost regenerări artificiale, cu 1.166 hectare mai mult faţă de anul precedent, scrie Agerpres.
Cea mai mare parte din regenerări, respectiv 97,16% au fost efectuate pe terenuri în fondul forestier, 0,02% pe terenuri preluate în fondul forestier şi 2,82% pe terenuri din afara fondului forestier.
Din totalul suprafeţei regenerate artificial în anul 2024, ponderea cea mai mare de 99,9%, o reprezintă regenerarea realizată prin plantaţii, din care cu puieţi din specii de răşinoase pe 4.179 hectare şi cu puieţi din specii de foioase pe 4.271 hectare. Semănăturile directe cu seminţe forestiere au fost efectuate pe 8 hectare.
În ce județe au fost cele mai mari suprafețe regenerate
De asemenea, anul trecut au fost făcute lucrări de pregătire a terenului pe o suprafaţă de 3.467,8 hectare, cu 1.065,7 hectare mai mult faţă de anul 2023, lucrări de pregătire a solului pe o suprafaţă de 2.941,7 hectare, cu 1.761,9 hectare mai mult faţă de anul 2023 şi lucrări de îngrijire a culturilor tinere pe 56.130,7 hectare, cu 9.700,3 hectare mai puţin, comparativ cu 2023.
Au mai fost efectuate lucrări de ajutorare a regenerării naturale pe 14.529,8 hectare (minus 1.684,9 hectare).
La nivelul regiunilor de dezvoltare, 20,6% din suprafaţa totală regenerată în anul 2024 a fost realizată în regiunea Nord-Est, 19% în regiunea Centru, 13,7% în regiunea Sud-Est, 13,6% în regiunea Nord-Vest, 11,7% în regiunea Sud-Vest-Oltenia, 11,6% în regiunea Vest, 9,2% în regiunea Sud-Muntenia şi 0,6% în regiunea Bucureşti-Ilfov.
Cele mai mari suprafeţe regenerate au fost înregistrate în judeţele Suceava (2.123 hectare), Vrancea (1.556 hectare), Harghita (1.393 hectare), Dolj (1.324 hectare), Bacău (1.123 hectare), Braşov (929 hectare), Arad (898 hectare), Bihor (881 hectare), Hunedoara (865 hectare), Caraş-Severin (845 hectare), Mureş (812 hectare), Maramureş (811 hectare) şi Neamţ (804 hectare).
Editor : A.P.
