Viceprim-ministrul Tanczos Barna a declarat, luni seară, la Jurnalul de Seară de la Digi24, în legătură cu reforma companiilor de stat, că trebuie făcută o diferență între societățile comerciale deținute de administrația centrală, de guvern, ministere și cele ale autorităților locale. Viceprim-ministrul spune că propunerea UDMR este ca autoritățile locale să poată comasa o serie de activități pentru a eficientiza astfel activitatea și a evita menținerea a tot felul de companii mici care au un domeniu de activitate foarte restrâns. Totodată, el a vorbit despre necesitatea cu activele nefolosite eficient de către companii de stat sau instituții să poată fi preluate de autoritățile locale.
Autoritățile locale au peste 1.100 de companii
Întrebat cat de avansată este reforma companiilor de stat, Tanczos Barna a lăsat de înțeles că discuțiile nu au evoluat foarte mult de la plecarea din funcție a lui Dragoș Anastasiu, în urmă cu o săptămână.
„Nu putem să spunem că am ajuns la detalii foarte, foarte muncite, foarte mult elaborate. Trebuie să facem și aici distincție între companii și companii. Pe de o parte, trebuie să avem companiile de la centru, ale guvernului, ministerelor, companiile naționale și trebuie să avem în vedere și pe cele peste 1.100 de companii ale autorităților locale, unde sunt companii pe administrare parcuri, pe administrare autobuze, pe mobilitate, pe deșeuri, pe toate felurile de servicii locale ale administrației locale, unde comasarea este o soluție la îndemână”, a declarat vicepriministru.
Tanczos Barna a arătat că UDMR susține măsura comasării micilor companii locale.
„Cine a inventat această splituire, această feliere pentru companiile din administrația publică locală, că este o aberație… Deci trebuie să lăsăm administrația locală să devină mai eficientă și dacă are contabilitate distinctă pe centre de profit, pe mobilitate locală, separat, pe administrare de spații verzi, separat pe administrare, pe ce vor să administreze și trebuie să administreze dânșii, să-i lăsăm să administreze în cel mai eficient mod posibil, să nu-i obligăm, că așa ne mai ușor la centru, să controlăm sau să verificăm acele societăți. În pachetul doi, la aceste companii trebuie, și este una dintre propunerile noastre, ale UDMR-ului, să lăsăm autorităților locale această posibilitate de a comasa, de a eficientiza aceste activități. Vorbim, de exemplu, de apă-canal, de deșeuri, de administrare parcuri, de mobilitate locală, de administrare de baze sportive. Nu trebuie toate atomizate și pe companii de sine stătătoare. De aceea avem o armată întreagă de companii locale, mici și micuțe”, a explicat vicepremierul.
Companii profitabile versus companii care doar înghit subvenții
Tanczos Barna a făcut apoi o diferențiere între companiile profitabile, care contribuie la bugetul de stat plătind dividende, și cele care doar înghit subvenții, sunt pe peierderi, dar nici nu renunță la unele active care ar putea fi folosite mai eficient de autoritățile locale.
„Companiile de la centru, de la stat, și ele se împarte în două categorii, cel puțin cele care sunt pe profit și sunt practic o mină de aur pentru administrația centrală. Și aici sunt patru-cinci companii care an de an plătesc miliarde de lei dividende, deci din profitul realizat plătesc, nu știu, Hidroelectrica – 1.000.000.000 euro aproape, Nuclearelectrica, chiar și Salrom-ul a plătit, a fost pe profit și a plătit dividende, Transgaz, Transelectrica, toate sunt companii care vin cu aport în bani, ani de an, la bugetul de stat, Ddncolo de dările pe care le plătesc în mod curent lunar, ca orice altă companie. Și sunt celelalte care sunt beneficiarele de subvenții și care tot timpul sunt pe minus și care niciodată nu reușesc să se reformeze și care nici nu lasă din mână nimic”, a spus viceprim-ministrul, care a continuat cu exemplul negativ al CFR Infrastructură.
„Dacă mă gândesc la CFR Infrastructură, de exemplu, autoritățile locale se roagă de CFR Infrastructură să predea o dată acele imobile, terenuri, drumuri, căi ferate abandonate, construcții căzute care stau acolo de 35 de ani. Nu a reparat nimeni niciodată nimic la ele, dar nici nu le predă, (motivând n.r.) că trebuie să treacă prin Consiliul de Administrație, că trebuie evaluare, că trebuie procedură și tot timpul se inventează ceva. Acel ceva nu lasă ca CFR Infrastructură, de exemplu, să se să devină o companie mai suplă, mai eficientă, mai focusată pe administrarea acelor active care produc bani”, a spus Tanczos.
„Nu reușim să spargem această barieră a ținerii cu ghearele de aceste imobile”
Un alt exemplu de utilizare ineficientă a activelor unor companii sau instituții de stat, în opinia vicepremierului, este cel al taberelor școlare, multe dintre ele părăsite și deja distruse.
„Eu personal cred că am sunat de cel puțin 100 de ori la diverși miniștri, diverși directori de la CFR Infrastructură… Câteodată îți vine să te lași pentru că pur și simplu nu reușim să spargem această barieră a ținerii cu ghearele de aceste imobile. Sau ne uităm la taberele școlare, ne uităm la patrimoniul administrat, cu ghilimelele de rigoare, de Ministerul Sporturilor sau ANS (Agenția Națională pentru Sport n.r.) sau ministerul care a preluat taberele. Și acolo, zeci de hectare, sute de imobile, unele deja dispărute, au căzut, au fost luate și țiglele, și cărămizile și tot ce a fost de luat s-a luat și acuma apare o o înregistrare în evidența contabilă și nimic altceva”, a conchis vicepremierul.
Citește și:
EXCLUSIV Tanczos Barna, reacție în scandalul CSM: „11.000 de lei nu e o pensie mică”. Anunț despre reforme: „Nu vor exista excepții”
Editor : B.E.
