O statuie de 14 tone, reprezentând o sirenă, ar putea fi îndepărtată din Fort Dragor, de lângă Copenhaga. Considerată prea vulgară, aceasta a dat naştere unor controverse în rândul danezilor cu privire la reprezentarea corpului feminin în spaţiul public, relatează The Guardian.
Marea Sirenă de la fortul Dragorr, de lângă Copenhaga, a generat o dezbatere aprinsă cu privire la reprezentarea corpului feminin în spaţiul public. Agenţia daneză pentru palate şi cultură a ordonat retragerea sa, oficial pentru că statuia nu corespunde patrimoniului cultural al sitului. Neoficial, motivul ar fi acela că formele sale generoase îi deranjează pe localnici.
Criticul de artă Mathias Kryger, de la ziarul Politiken, a calificat-o drept „urâtă şi pornografică”.
Sorine Gotfredsen este de aceeaşi părere. Jurnalistă şi preot, ea scrie în cotidianul danez Berlingske: „Ridicarea unei statui care reprezintă visul înfierbântat al unui bărbat despre cum ar trebui să arate o femeie este puţin probabil să favorizeze acceptarea propriului corp de către multe dintre femei”. Ea adaugă: „Este cu adevărat reconfortant că mulţi consideră statuia vulgară, lipsită de poezie şi nedorită, deoarece suntem sufocaţi de corpuri impunătoare în spaţiul public”.
În faţa controverselor stârnite, Peter Bech, autorul acestei opere, ripostează. Pentru el, criticile sunt nefondate: sânii sirenei sale sunt pur şi simplu „de o dimensiune proporţională” cu scara statuii.
Cu toate acestea, unele voci se ridică în apărarea Marii Sirene. Corr Thrane, redactor-şef al secţiunii de dezbateri din Berlingske, denunţă o formă de stigmatizare corporală. „Sânii goi ai femeilor trebuie să aibă o formă şi o dimensiune academică specifică pentru a putea apărea în public?”, întreabă ea. Pentru ea, controversa relevă mai ales „atitudinea societăţii faţă de corpul femeilor în general”.
Jurnalista face chiar o paralelă interesantă cu celebra Mica Sirenă, statuie de bronz amplasată pe o stâncă în portul Copenhaga. „Marea Sirenă este fără îndoială ceva mai puţin goală decât mica sa contemporană din bronz şi granit”, scrie ea, o reflecţie care o duce la concluzia: „Poate că cele două statui reprezintă cele două faţete ale femeii şi relansează eterna dezbatere despre ce înseamnă o femeie adevărată”, adaugă Aminta Corr Thrane.
Controversa în jurul Marii Sirene nu este însă nouă.
Creată în 2006 ca răspuns la turiştii care considerau că statuia Micii Sirene nu era suficient de impunătoare, ea a fost instalată iniţial pe digul Langelinie, în Copenhaga, nu departe de celebra sa „verişoară”. Dar, încă din 2018, în urma protestelor locuitorilor care o considerau „falsă şi vulgară”, a trebuit să se mute la fortul Dragør. Astăzi, viitorul ei rămâne incert. Municipalitatea a refuzat oferta sculptorului de a-i ceda gratuit opera.
Editor : C.A.
