Guvernul Bolojan urmează să aprobe, în şedinţa de joi, un proiect de lege privind plata pensiilor private. Proiectul a survenit recomandării prioritare a OCDE referitoare la necesitatea elaborării cadrului legislativ primar cu privire la plata pensiilor private, informează Agerpres. Guvernul pregătește astfel schimbări importante privind Pilonul II de Pensii: potrivit proiectului de hotărâre, deponenții nu vor mai putea să retragă toți banii odată, la împlinirea vârstei de 65 de ani, ci lunar, în cuantum de maximum 25% din sumă.
„Conform proiectului de lege, plata pensiilor private se va realiza prin intermediul unor fonduri special constituite în acest scop, denumite fonduri de plată a pensiilor private. Acestea vor fi administrate de către societăţi specializate, denumite furnizori de pensii private, autorizaţi de către ASF. Furnizorii de pensii private pot fi: administratorii de fonduri de pensii private; societăţile de asigurare de viaţă; societăţile de administrare a investiţiilor; societăţile de plată a pensiilor private constituite în baza legii, ca societăţi pe acţiuni, potrivit Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, se arată în nota de fundamentare.
De asemenea, acest proiect de act normativ stabileşte reguli privind înfiinţarea şi autorizarea fondurilor de plată a pensiilor private. Un fond de plată a pensiilor private va fi administrat de către un furnizor de pensii private, autorizat de către ASF.
Proiectul care se află pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de vineri va schimba sistemul pensiilor private, astfel încât cei care au acumulat bani în conturile de pensii private să nu mai poată retrage toți banii o singură dată, posibilitate care există în momentul de față.
Sumele pot fi accesate la momentul pensionării pentru limita de vârstă. Participanții la pensiile private pot, în legislația actuală, retrage fie toată suma, fie pot face retrageri programate în sume egale, timp de maximum 5 ani.
Ce alte acte normative se mai află pe ordinea de zi a guvernului
Un alt proiect de lege vizează aprobarea Acordului-cadru de împrumut – Proiectul privind patrimoniul cultural şi istoric din România – dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Paris la 29 noiembrie 2024 şi la Bucureşti la 16 decembrie 2024.
Acordul-cadru de împrumut – în sumă de 140 de milioane de euro – vizează realizarea a 14 obiective investiţionale cu relevanţă naţională şi europeană, între acestea regăsindu-se:
– construirea sălii de spectacole a Operei Naţionale Române din Iaşi (în continuarea investiţiei demarate prin împrumutul BDCE pentru finanţarea Proiectului LD 2097 (2021), aflat în implementare;
– construirea unui corp nou de clădire pentru Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din Bucureşti;
– restaurarea şi modernizarea în totalitate a Operei Naţionale Române din Bucureşti şi construirea unui depozit de decoruri;
– restaurarea şi amenajarea Muzeului Naţional „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu;
– restaurarea Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia, filială a Bibliotecii Naţionale a României;
– consolidarea, restaurarea şi amenajarea sediului Muzeului Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti;
– restaurarea şi amenajarea Vilei Regina Maria din Mamaia – Constanţa şi amenajarea terenului aferent;
– restaurarea şi amenajarea Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca.
„Proiectul este prevăzut a fi realizat pe perioada 2025-2033, ceea ce va permite o distribuire a costului proiectului pe mai mulţi ani. Cheltuielile aferente proiectului, respectiv cheltuielile reprezentând echivalentul în lei al valorii împrumutului şi al contribuţiei părţii române la finanţarea proiectului, inclusiv taxele şi impozitele aferente, se cuprind cumulat în bugetul Ministerului Culturii, în cadrul sumelor alocate anual cu această destinaţie de la bugetul de stat”, conform expunerii de motive.
Editor : M.L.
