Close Menu
Gardianul Zilnic
  • Stiri Locale
  • Lumea
  • Politică
  • Afaceri
  • Social
  • Educație
  • Justiție
  • Sănătate
  • Sport
  • Comunicat de Presă
  • Tendințe
Trending

Contract de finanţare pentru modernizarea infrastructurii de distribuţie a energiei electrice în Portul Constanţa, în valoare totală de peste 557 de milioane de lei/ Mai mult de o treime reprezintă fonduri europene

august 12, 2025

Internaţionalul român Dennis Man a semnat cu PSV Eindhoven

august 12, 2025

„Întoarce-te în India!”. Mai mulți imigranți au fost bătuți și umiliți în Irlanda, considerată o țară primitoare

august 12, 2025

Exclusiv Focar de Candida auris la Spitalul Floreasca. Ciuperca ucigașă continuă să facă victime: patru pacienți izolați

august 12, 2025

Proiectul de lege privind pensiile private, amânat de Coaliție pe termen nedeterminat (surse)

august 12, 2025
Facebook X (Twitter) Instagram
Povești Web
Facebook X (Twitter) Instagram
Gardianul Zilnic
Abonati-va
  • Stiri Locale
  • Lumea
  • Politică
  • Afaceri
  • Social
  • Educație
  • Justiție
  • Sănătate
  • Sport
  • Comunicat de Presă
  • Tendințe
Gardianul Zilnic
Home » Miturile „raiului” comunist (4): „Ceaușescu a fost un lider bun”. Avea România într-adevăr un cuvânt de spus în plan extern?
Politică

Miturile „raiului” comunist (4): „Ceaușescu a fost un lider bun”. Avea România într-adevăr un cuvânt de spus în plan extern?

By Sala de Presăaugust 12, 2025
Facebook Twitter Pinterest LinkedIn Email Telegram Tumblr WhatsApp Copy Link
Share
Facebook Twitter LinkedIn Pinterest Email

Aproape 36 de ani au trecut de când românii au ieșit în stradă și au strigat „Libertate!” și au declanșat o Revoluție sângeroasă care a dus la căderea Regimului Ceaușescu. Dar, în mod paradoxal, după acești zeci de ani de libertate și democrație, ideea că în comunism „era mai bine” a crescut în popularitate. Generațiile s-au schimbat, iar astăzi părerea față de dictatură se formează, mai degrabă, din povești și frustrările generate de situația economică actuală. Digi24.ro a încercat să afle, cu ajutorul specialiștilor, cât este adevăr și cât este minciună în miturile care circulă în aceste zile. Mai jos, ultimul episod din serialul – Miturile „raiului” comunist-, în care prezentăm, din perspectiva istoricilor, cât de răspândită era corupția în stat, dar mai ales cum era văzută România pe plan extern și în ce context Nicolae Ceaușescu s-a bucurat de o relativă deschidere din partea Occidentului.

Peste jumătate dintre românii chestionați (55,8%), potrivit unui sondaj INSCOP publicat pe 22 iulie, consideră că regimul comunist a fost, mai degrabă, un lucru bun pentru România. Detalii, aici. 

Printre argumentele invocate de cei care privesc cu nostalgie spre perioada de dinainte de 1989 se află ideea că „Ceaușescu a fost un lider bun”. Din această percepție derivă convingeri precum: „înainte era mai puțină corupție”, „România era respectată pe plan extern pentru că Ceaușescu discuta cu toți liderii importanți ai lumii” sau că țara noastră „acționa exclusiv în interes propriu”. Dar cât de reale sunt aceste afirmații?

  • Acesta este al patrulea episod din seria Miturile „raiului” comunist.

La fel ca în primele trei episoade (disponibile AICI, AICI și AICI), Digi24.ro analizează dacă aceste convingeri se bazează pe adevăruri istorice sau dacă sunt doar proiecții idealizate, născute din dezamăgirea și frustrarea față de realitățile României de astăzi.

Caracatița corupției înainte de ’89

Cosmin Popa, istoric:
„Corupția în comunism era structurală, pătrunsă până în cele mai intime fibre ale societății și se aplica fără excepție în toate domeniile. Începea de la vârful statului și se sfârșea la baza societății, acolo unde oricine putea să își convertească resursele și cunoștințele profesionale în bunuri și servicii deficitare”.

Citește și: Miturile „raiului” comunist (1). Cum erau, de fapt, educația, sănătatea și siguranța cetățeanului de pe vremea lui Nicolae Ceaușescu

Mădălin Hodor, istoric:

„Comunismul a fost esențialmente un regim al corupției. Corupția în comunism era generalizată.”

„Toată lumea dădea șpagă, toată lumea primea, toți încercau să se descurce într-un fel sau altul. Nu puteai să mergi până la doctor dacă nu dădeai ceva. Comerțul la negru era singurul comerț care funcționa și, în felul acesta, oamenii își procurau cele necesare traiului. Corupția era esența sistemului comunist. Corupția din perioada postdecembristă a fost moștenită de la acea corupție generalizată din perioada comunistă”.

Instituțiile statului erau mai eficiente?

Cosmin Popa, istoric:
„Instituțiile statului nu erau eficiente pentru că, pur și simplu, nu își propuneau să fie în slujba cetățeanului. În comunism, instituțiile erau în slujba statului și a partidului și apoi în slujba dictatorului. E mai degrabă o percepție care ține de folclor decât de realitate”

„Singura instituție din România era Nicolae Ceaușescu.”

Mădălin Hodor, istoric:
„Instituțiile statului funcționau doar ca niște ghișee unde se executau indicațiile și directivele partidului. Nu existau instituții cum există astăzi. Singura instituție din România era Nicolae Ceaușescu”.

România – o țară mai respectată pe plan extern datorită lui Ceaușescu?

Emil Hurezeanu, fost ministru de Externe: „Înainte de decembrie ’89, și câțiva ani după Revoluție, România era o țară cu probleme, atât interne cât și externe. Nu putem separa politica internă de cea externă. Ne aducem aminte de celebrul enunț al lui Titulescu – ‘Dați-mi o politică internă bună și vă voi da o politică externă bună’.

În timpul ‘primului Ceaușescu’ – perioada 1965–1973 – există o formă de emancipare în politica externă, dar foarte limitată.

Se făceau concesii regimului Ceaușescu pentru a-l desprinde de sovietici

Ceaușescu nu semăna întru totul cu ceilalți lideri comuniști. Englezii vedeau în România un caz aparte, care ar trebui încurajat. Mai ales după ce președintele Nixon, fiind primul președinte american care vizitează Bucureștiul în ’69 – prima țară comunistă pe care o vizitează un președinte american – deschide această direcție. Președintele Carter, în ’73, îi spune lui Ceaușescu la Casa Albă: ‘Salut liderul unei mari națiuni’. Se făceau concesii acestui regim pentru ca el să se desprindă de mainstream-ul rigid al sovieticilor.

Citește si: Miturile „raiului” comunist (2). Erau într-adevăr mai bune mâncarea, filmele și muzica pe vremea lui Nicolae Ceaușescu?

Tendință care se schimbă apoi în anii ’80, când vedem un revers crunt al acestei prime politici de emancipare. Ceaușescu nu mai seamănă nici cu liderii comuniști în ceea ce privește politica internă, care, în multe țări comuniste, se destinde. Magazinele românești se golesc, în apartamente e frig, literatura nu există, granițele rămân închise. Și ceea ce obținuse Ceaușescu în anii ’70 – clauza națiunii celei mai favorizate, relații privilegiate nu doar cu celelalte țări comuniste, ci și cu Statele Unite – toate astea dispar. SUA retrag clauza națiunii celei mai favorizate României. Țara cunoaște un regim de izolare teribilă”.

Mădălin Hodor, istoric:
„E adevărat că o perioadă după 1968 Nicolae Ceaușescu a avut un ‘boom’ în ceea ce privește relațiile internaționale, îndeosebi cu țările occidentale. După anii ’80 am ajuns să avem relații diplomatice doar cu dictatori de prin Africa.

Oamenii își amintesc probabil de acea perioadă de după 1968, când Ceaușescu mimează rolul de dizident în lagărul sovietic și are un discurs de condamnare a intervenției sovietice în Cehoslovacia.

Occidentul a văzut în Ceaușescu o posibilitate de a crea probleme în lagărul comunist

După 1968, Occidentul, care a văzut în Ceaușescu o posibilitate de a crea niște probleme în plan intern în lagărul comunist, l-a potențat pe Ceaușescu și l-a instrumentalizat. Nici nu a fost greu, dată fiind lipsa de cultură a lui și incompetența crasă a celor din jur. A fost foarte ușor pentru diplomații francezi, britanici și americani să îl încânte pe Ceaușescu cu tot felul de lucruri, astfel încât să pară că e ascultat și respectat la nivel internațional. Nu era decât un joc al diplomației occidentale pentru a folosi ceea ce ei credeau că este o breșă.

‘Ceaușescu a început să îi supere pe sovietici? Atunci hai să îl chemăm peste tot. Și cu cât îl lăudăm și îl elogiem, cu atât o să se supere sovieticii.’

Acest lucru a alimentat megalomania lui Ceaușescu. El chiar a fost convins că toate aceste chestiuni se datorau geniului lui, capacității extraordinare și rolului pe care era destinat să îl joace în relațiile internaționale. Nu a fost niciodată o chestiune serioasă care să țină de o diplomație excepțională dusă de România.

Când Ceaușescu nu a mai fost util acestui joc, lucrurile s-au terminat abrupt, la sfârșitul anilor ’70. Nimeni nu îl mai invita pe Ceaușescu.”

Citește și: Miturile „raiului” comunist (3). Ceaușescu a plătit datoria externă, dar cu costuri uriașe pentru populație. Era România mai bogată?

Avea România într-adevăr un cuvânt de spus?

Emil Hurezeanu, fost ministru de Externe: „România nu era o țară suverană. Era o țară înregimentată Pactului de la Varșovia, Pactului CAER (n.red Consiliul de Ajutor Economic Reciproc) – care era organismul economic, să zicem varianta UE pentru răsăritul comunist al Europei. Nu lua hotărâri de una singură.

Să vă dau un exemplu, în ’78–’79 avea loc Revoluția din Iran. România cumpăra din Iran petrol de calitate, pe baza căruia a și construit rafinăriile de la Năvodari. Când cade regimul din Iran, se stopează și importul de petrol de acolo, pentru care România plătea în barter, adică trimitea locomotive diesel, ferestre etc. În acel moment, Ceaușescu este obligat, pentru că România rămâne fără petrolul iranian, să apeleze la URSS.

Sovieticii spun: ‘Primești petrol, dar cu o singură condiție – îl plătești în valută forte, cu care prietenii tăi occidentali achită petrolul când îl cumpără din URSS.’ Este unul dintre motivele sărăcirii în anii ’80, pentru că toate cheltuielile, deși foarte reduse, se făceau în valută”.

România depindea de resursele de la sovietici

Mădălin Hodor, istoric: „Era un discurs foarte frumos ideologic. Părea că ne gestionăm singuri. În realitate, România nu era atât de independentă și sigură pe sine. Depindea în mare parte de resurse economice și naturale pe care, până în 1989, ni le dădeau sovieticii sau alții.

Ceaușescu juca exact cât îi era lanțul de lung să joace. Era o suveranitate mimată, cu scopul de a păstra controlul asupra populației. Oamenilor li se livrau zilnic ideile că ‘noi suntem români, trebuie să facem de la șuruburi până la avioane, toată lumea e invidioasă pe noi, toată lumea are ceva cu noi’ — un discurs menit să întărească izolarea poporului. Atâta timp cât poporul era izolat, însemna că putea fi controlat”.

Share. Facebook Twitter Pinterest LinkedIn Tumblr Email

Continua să citești

Proiectul de lege privind pensiile private, amânat de Coaliție pe termen nedeterminat (surse)

Prima reacție din USR la condițiile puse de PSD pentru a rămâne la guvernare. Buzoianu: Suntem „sută la sută aliniaţi”

Nicușor Dan, în Republica Moldova: „Timpi mai scurți la vamă, dar fără progrese la redobândirea cetățeniei române”

Video Ce spune președintele PSD despre eliminarea pensiilor speciale. Grindeanu nu exclude adoptarea proiectului prin asumarea răspunderii

Exclusiv Titus Corlățean vrea sa preia șefia PSD: Candidez într-un moment deloc simplu pentru partid, dar e o bătălie politică internă necesară

Gabriela Firea ar putea candida din nou la Primăria Capitalei: „Discutăm”. Ce spune Sorin Grindeanu

Video Robert Cazanciuc, despre candidatura lui Titus Corlățean la șefia PSD: „Cred că este ştirea verii”

Video Daniel Zamfir ar vrea ca USR să plece de la guvernare și-l atacă pe ministrul Economiei. Replica lui Radu Miruță

Mihai Fifor, după ședința PSD: Dacă guvernarea se transformă în scandal, nu avem ce căuta în acest guvern. Mesaj dur pentru USR

Alegerile Editorului

Internaţionalul român Dennis Man a semnat cu PSV Eindhoven

august 12, 2025

„Întoarce-te în India!”. Mai mulți imigranți au fost bătuți și umiliți în Irlanda, considerată o țară primitoare

august 12, 2025

Exclusiv Focar de Candida auris la Spitalul Floreasca. Ciuperca ucigașă continuă să facă victime: patru pacienți izolați

august 12, 2025

Proiectul de lege privind pensiile private, amânat de Coaliție pe termen nedeterminat (surse)

august 12, 2025

„Economia răsfățului”: Cum au ajuns micile plăceri pe care ni le oferim să crească consumul în perioade de incertitudine

august 12, 2025

Cele mai recente știri

Forţele ruse au lansat un atac surprinzător în estul Ucrainei

august 12, 2025

Video Dezvoltatorii sud-coreeni au creat drone cu inteligență artificială care permit unui singur pilot să comande simultan 100 de FPV-uri

august 12, 2025

Virgil Popescu: Gazele din perimetrul Neptun Deep sunt esenţiale pentru viitorul energetic al UE. România este pregătită să devină o piesă centrală în planul Comisiei Europene de eliminare completă a dependenţei de gazul rusesc

august 12, 2025
Facebook X (Twitter) Pinterest TikTok Instagram
© 2025 Gardianul Zilnic. Toate drepturile rezervate.
  • Politica de Confidențialitate
  • Termeni și Condiții
  • Contactează

Type above and press Enter to search. Press Esc to cancel.