Ministerul Sănătății a pus în transparență decizională ordonanța care aduce schimbări majore în sistemul medical, relatează News.ro. Proiectul prevede evaluarea managerilor de spital pe baza unor indicatori clari de performanță, responsabilizarea șefilor de secție, consorții medicale pentru servicii mai eficiente și o nouă metodologie de finanțare transparentă, corelată cu nevoile reale ale pacienților.
„Respect pentru pacienţi, demnitate pentru personalul medical, responsabilitate pentru spitale – o reformă absolut necesară, pusă în transparenţă decizională. Reforma în sănătate nu se face cu lozinci, ci cu reguli clare şi curajul de a schimba vechile practici. În ultimele zile, m-am consultat cu profesionişti din sănătate, cu sindicatele, cu asociaţiile de pacienţi şi cu experţi din industrie. Toate observaţiile şi propunerile au fost analizate cu seriozitate, pentru ca textul final să răspundă corect nevoilor reale. Nu este vorba despre austeritate, ci despre eficientizarea resurselor şi despre un sistem mai funcţional, mai echitabil şi mai transparent”, afirmă ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, într-o postare pe pagina de Facebook a Ministerului Sănătăţii.
Potrivit postării, modificările se referă la:
- consorţii medicale pentru servicii mai bune – spitalele vor putea să se asocieze între ele pentru activităţi medicale comune, cercetare, investiţii, dar şi achiziţii de medicamente şi echipamente. Aceasta înseamnă resurse folosite mai eficient şi servicii mai bune pentru pacienţi, fără competiţii inutile între spitale;
- manageri evaluaţi pe performanţă – se introduc criterii clare de management, indicatori de performanţă relevanţi şi o regândire completă a modului în care se organizează concursurile. Managerii vor încheia contracte de maximum patru ani, evaluate anual pe baza acestor indicatori. „Dacă nu îşi ating obiectivele, contractele încetează”, precizează ministrul Sănătăţii;
- şefi de secţie cu atribuţii clare şi responsabilitate – şefii de secţie, laborator sau servicii medicale vor avea contracte de administrare, evaluate anual;
- cabinete de familie mai accesibile şi un rol consolidat în sistem – cabinetele de medicină de familie pot înfiinţa cel mult două puncte secundare de lucru, dacă medicul solicitant asigură un program fracţionat de minimum cinci ore pe săptămână, în norma de bază sau suplimentar. Din 2026, finanţarea medicilor de familie se va baza preponderent pe serviciile efectiv acordate pacienţilor: 80% plată pe serviciu şi 20% plată per capita, prevăd noile reglementări;
- dezvoltarea ambulatoriului de specialitate – valoarea punctului în ambulatoriu va creşte la 6,5 lei de la 1 octombrie şi la 8 lei de la 1 ianuarie;
- card european de sănătate cu valabilitate extinsă – valabilitatea va fi prelungită cu 10 ani de la emitere pentru pensionarii de peste 65 de ani şi pentru copii până la 18 ani;
- finanţare transparentă şi bazată pe performanţă pentru spitale – se introduce o metodologie unitară de alocare a fondurilor, ţinând cont de volumul şi complexitatea cazurilor, de gradul de utilizare a capacităţii şi de eficienţa spitalului.
Metodologia va lua în calcul criterii clare şi obiective: ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor spitalului; ponderea influenţelor financiare în veniturile provenite din contractele cu casa de asigurări; ponderea influenţelor financiare în totalul cheltuielilor salariale; indicatori de activitate şi performanţă medicală, precum volumul şi complexitatea serviciilor oferite, gradul de utilizare a capacităţii spitalului şi eficienţa utilizării resurselor; raportarea sumelor alocate la disponibilităţile Fondului şi la priorităţile strategice stabilite pentru finanţarea sistemului sanitar.
Metodologia prevede, după caz, mecanisme speciale pentru unităţile cu activitate complexă sau strategică, precum cele cu programe naţionale de sănătate ori cu rol regional/naţional. Spitalele cu specific medical complex vor primi fonduri corelate cu gradul de adresabilitate al pacienţilor şi cu nevoile reale de servicii medicale.
Toţi indicatorii vor fi stabiliţi pe baza datelor raportate lunar sau trimestrial de unităţile sanitare, ceea ce va asigura transparenţă şi predictibilitate, mai arată ministrul.
În plus, se introduce o nouă categorie – spitalele strategice. Acestea sunt unităţi cu activitate complexă sau cu rol regional/naţional, inclusiv cele care derulează programe naţionale de sănătate, şi vor beneficia de mecanisme speciale de alocare a fondurilor. Scopul este ca aceste spitale să primească finanţare corelată cu complexitatea activităţii şi cu nevoile reale ale pacienţilor, pentru a oferi servicii de calitate în cazurile complexe sau critice.
Editor : Ș.A.