Premierul Ilie Bolojan a explicat, marţi, că pe componenta de creştere a eficienţei administraţiei locale nu s-a ajuns la o soluţie pentru că ar fi implicat o reducere de personal în administraţie, el subliniind că simpla tăiere a unor posturi neocupate din organigrame nu duce la reduceri de cheltuieli care să aibă impact şi că este nevoie să fie reduse posturile care sunt efectiv ocupate. Bolojan a arătat că o reducere cu 25% a posturilor din organigrame ar însemna că se desfiinţează ”doar posturi care ipotetic n-au fost înfiinţate sau posturi vacante şi efectele reale asupra scăderii de cheltuieli sunt aproape nule”.
Ilie Bolojan a explicat, marţi, într-o conferinţă de presă, că pachetul de reformă privind administraţia publică avea trei direcţii: creşterea capacităţii administrative, descentralizarea, asupra cărora există un acord, şi reducerea de personal.
”Pe componenta de creştere a eficienţei administraţiei locale nu s-a ajuns la o soluţie pentru că asta ar fi implicat o reducere de personal în administraţie”, a arătat Ilie Bolojan.
El a explicat că, în funcţie de numărul de locuitori, administraţiile publice locale stabilesc organigrame, existând un număr maxim de angajaţi posibil, conform legii. Bolojan a spus că unele administraţii au adoptat din start organigrame cu un număr mult redus faţă de cel maxim posibil.
Un alt element important îl reprezintă numărul de posturi ocupate, efectiv, din organigramă.
”În fiecare instituţie, din totalul posturilor care sunt aprobate, o parte sunt ocupate, o parte sunt vacante. Vacantele, în tehnica administraţiei, au un rol pentru că susţin posturi de şefi. Ca să ai o direcţie, trebuie să ai un număr de oameni, de posturi, şi deci acesta este un rol indirect şi o rezervă de angajare în anumite situaţii. Dacă vrem să vorbim despre reduceri în administraţie, înseamnă că trebuie să vorbim despre numărul de posturi care astăzi sunt efectiv ocupate în administraţia din România. La asta trebuie să ne raportăm, pentru că asta într-adevăr înseamnă reducere. Celelalte elemente sunt doar date de organizare”, a explicat premierul.
Potrivit acestuia, în România sunt aprobate în administraţie 190.000 de posturi, dintre acestea 164.000 de posturi sunt aprobate prin organigrame, din care aproximativ 130.000 de posturi sunt ocupate.
”Vedem că între numărul maxim de posturi unde poate acţiona Guvernul şi numărul efectiv de posturi ocupate sunt 32% care înseamnă posturi care nici n-au fost înfiinţate sau posturi vacante. Prin urmare, când reduci cu 25% (…) înseamnă că nu atingi niciun post ocupat pentru că ajungi puţin deasupra lor. Şi atunci când Ministerul Dezvoltării a propus o reducere de 25% ne-am dat seama că, de fapt, facem ce-am mai făcut: le spunem oamenilor că vom face reduceri ale căror efecte sunt aproape nule, pentru că desfiinţează doar posturi care ipotetic n-au fost înfiinţate sau posturi vacante şi efectele reale asupra scăderii de cheltuieli sunt aproape nule. Am văzut-o asta de mai multe ori şi nu-mi pot permite în situaţia în care este România să vin cu astfel de soluţii în faţa cetăţenilor, în calitate de prim-ministru. Din acest motiv am propus să facem o analiză cât se poate de corectă şi de cinstită asupra administraţiei locale din România”, a subliniat Bolojan.
Ilie Bolojan a anunţat, de asemenea, că marţi după-amiază vor fi publicate calcule care vizează fiecare judeţ privind numărul maxim de posturi şi cine ar trebui să facă reduceri de personal.
Premierul a prezentat şi câteva ipoteze de lucru.
”Dacă vrem să avem o reducere, de exemplu, de 5% efectivă a personalului în administraţia publică locală din România, înseamnă, pe principiul pe care vi l-am arătat, că ar trebui să reducem cu cel puţin 30% numărul maxim ca să avem un efect asupra posturilor ocupate. Am făcut o astfel de simulare şi din peste 3.200 de unităţi administrative, în sub 1.000 ar trebui redus personalul în această ipoteză. Asta înseamnă că în aceste 1.000 de localităţi, care înseamnă 30% din numărul de unităţi administrative, cu siguranţă există personal supra-dimensionat, fără niciun fel de dubiu. Dacă am face un calcul de aproximativ 10% reducere efectivă de personal la posturile ocupate, ar însemna ca din numărul total de posturi să avem o reducere de aproximativ 40% ca să avem efecte asupra numărului de posturi efectiv ocupate. Ceea ce înseamnă că în jumătate din unităţile administrative din România ar trebui făcute reduceri de personal, iar jumătate îşi văd de treaba lor pentru că şi-au calculat personalul de aşa natură încât funcţionează relativ eficient. Dar în jumătate înseamnă că primarii sau preşedinţii de consilii judeţene ar trebui să se uite cu atenţie de ce în anumite judeţe, în anumite localităţi lucrurile pot funcţiona la fel de bine într-o localitate aproximativ identică ca număr de locuitori şi ca problematică cu mult mai puţini angajaţi decât acolo unde există un semnal că trebuie să facă ceva”, a detalia Bolojan.
El a dat exemplul unei reduceri efective de 15%.
”Dacă am vrea să avem un efect de 15% reducere, ar însemna că ar trebui să aplicăm un procent de 45% la baza maximă, ceea ce ar însemna că în aproape 2.000 de unităţi administrative, deci în 60%, trebuie făcute reduceri. De ce spun că acest lucru este necesar, să facem analize comparative şi că se poate funcţiona în condiţii eficiente? Spun asta pentru că eu, personal, ştiu că funcţionează aceste lucruri pentru că le-am făcut”, a arătat premierul.
El a anunţat că Ministerul Dezvoltării va mai face încă o colectare de date în aşa fel încât să verifice încă o dată posibilele erori care vizează peste 3.000 de unităţi administrative, arătând că posibilele erori ”nu pot influenţa decât marginal” măsurile de reduceri de personal.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
