Majoritatea cetăţenilor europeni vor ca UE să îi protejeze mai bine în contextul schimbărilor globale, însă procentajul românilor care îşi doresc acest lucru este semnificativ mai mic decât media europeană, arată cel mai recent sondaj Eurobarometru al Parlamentului European.
În contextul incertitudinii geopolitice, 68% dintre europeni sunt de părere că UE ar trebui să joace un rol mai important în protejarea cetăţenilor săi în faţa crizelor globale şi a riscurilor de securitate, arată Eurobarometrul, ale cărui concluzii sunt citate într-un comunicat de presă al PE.
Comparativ, doar 43% dintre respondenţii români consideră că UE ar trebui să joace un rol mai important în protejarea cetăţenilor în faţa crizelor. Procentul plasează România pe ultimul loc la acest capitol, la egalitate cu Polonia. Mai mult, 28% dintre români (cel mai mare procent din UE) vor ca rolul UE în protejarea cetăţenilor săi să fie mai puţin important. La acest aspect, România e urmată de Ungaria (21%) şi, cu 20%, de Polonia şi Croaţia, relatează Agerpres.
Nouă din zece cetăţeni europeni (90%) vor ca statele membre să fie mai unite, iar peste trei sferturi (77%) cred că UE are nevoie de mai multe mijloace pentru a face faţă provocărilor globale actuale.
În ceea ce priveşte România, 73% dintre români afirmă că statele membre ar trebui să fie mai unite, iar 71% cred că UE are nevoie de mai multe mijloace pentru a face faţă provocărilor actuale globale, ambele procente fiind sub media europeană.
În opinia respondenţilor europeni, UE trebuie să se concentreze pe apărare şi securitate (37%) şi pe competitivitate, economie şi industrie (32%), pentru a-şi consolida poziţia în lume şi a face faţă contextului politic şi economic actual.
În acelaşi timp, pentru cetăţenii din România participanţi la sondaj, priorităţile UE pentru a-şi asigura poziţia în lume ar trebui să fie securitatea alimentară şi agricultura (34%) şi apărarea şi securitatea (30%).
Cetăţenii europeni consideră că Parlamentul European ar trebui să acorde prioritate următoarelor aspecte: inflaţia, creşterea preţurilor şi costul vieţii (41%), apărarea şi securitatea (34%) şi combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale (31%). Ţinerea sub control a inflaţiei şi a costului vieţii a fost considerată o problemă esenţială şi în contextul alegerilor europene, aşa cum reiese din sondajul Eurobarometru realizat după alegerile europene, iar situaţia economică este, în continuare, o preocupare majoră pentru mulţi europeni.
Cetăţenii români participanţi la sondaj consideră că priorităţile Parlamentului European ar trebui să fie inflaţia, creşterea preţurilor şi costul vieţii (42%), sprijinul pentru economie şi crearea de noi locuri de muncă (37%), agricultura şi securitatea alimentară (29%), urmată de lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale (28%) şi mai mult sprijin pentru sănătatea publică (28%).
Pentru a investi mai eficient în ceea ce contează, aproape opt din zece europeni sunt de părere că mai multe proiecte ar trebui să fie finanţate de UE, şi nu de statele membre în mod individual (78%). În România, 60% dintre respondenţi consideră că mai multe proiecte ar trebui finanţate de UE mai degrabă decât de statele membre individual.
Eurobarometrul mai arată că 91% dintre cetăţeni europeni (68% dintre cetăţenii români) afirmă că Parlamentul European trebuie să dispună de toate informaţiile şi mijloacele necesare pentru a controla în mod corespunzător cheltuielile UE.
În plus, 85% dintre europeni, respectiv majoritatea respondenţilor din toate statele membre, sunt de acord că alocarea de fonduri statelor membre ar trebui să fie condiţionată de respectarea de către acestea a statului de drept şi a principiilor democratice. În România, 61% dintre cetăţeni sunt de aceeaşi părere.
„Cetăţenii UE doresc ca Europa să se concentreze pe securitate şi economie. Ei privesc către UE pentru stabilitate şi se aşteaptă la o voce europeană puternică şi unită în lumea incertă de astăzi”, a declarat Roberta Metsola, preşedinta Parlamentului European, citată în comunicat.
„Prin urmare, priorităţile noastre şi următorul buget pe termen lung al UE trebuie să permită Uniunii să facă faţă noilor realităţi geopolitice. Parlamentul a ascultat, iar acum trebuie să ne respectăm promisiunile, să investim în ceea ce contează şi să livrăm rezultate pentru cetăţenii noştri”, a adăugat ea.
Aproape trei sferturi dintre respondenţi din întreaga UE (72%) afirmă că acţiunile UE au un impact asupra vieţii lor de zi cu zi. Dintre aceştia, jumătate consideră că impactul este unul „pozitiv” (50%), 31% că impactul nu este „nici deosebit de pozitiv, nici negativ” şi 18% că impactul este „negativ”.
Acţiunile UE au un impact asupra vieţii de zi cu zi pentru 60% dintre cetăţenii români. Dintre aceştia, jumătate consideră că impactul este unul „pozitiv” (50%), 34% că impactul nu este „nici deosebit de pozitiv, nici negativ” şi 16% că impactul este „negativ”.
UE este văzută ca un loc al stabilităţii, iar 73% dintre europeni afirmă că ţara lor a avut de câştigat de pe urma apartenenţei la Uniunea Europeană. Principalele motive invocate de respondenţi pentru a-şi justifica răspunsul sunt contribuţia UE la protejarea păcii şi consolidarea securităţii (37%), cooperarea mai bună între statele membre (36%) şi contribuţia la creşterea economică (29%).
Un procent de 67% dintre români consideră că România a beneficiat din postura de membru al UE, principalele motive fiind că UE le oferă românilor noi oportunităţi de muncă (39%), UE îmbunătăţeşte nivelul de trai al românilor (26%) şi UE contribuie la creşterea economică din ţară (24%).
Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din primăvara anului 2025 a fost realizat de agenţia de cercetare Verian în perioada 5-29 mai 2025, în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat faţă în faţă, iar în unele state membre (Danemarca, Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Finlanda şi Suedia) au fost realizate şi interviuri video suplimentare. În total, au fost realizate 26.410 interviuri. Rezultatele la nivelul UE au fost ponderate în funcţie de dimensiunea populaţiei din fiecare ţară.
În România, sondajul s-a desfăşurat în perioada 5-25 mai, prin 1.056 de interviuri faţă în faţă.
Editor : M.B.
