Ministerul Afacerilor Externe a transmis că decizia luată ieri de Curtea de Justiție a Uniunii Europene este „în linie cu poziția exprimată de statul român” și „creează premisele executării mandatelor europene de arestare”. La rândul ei, ministra Oana Țoiu a spus că hotărârea CJUE este „o veste bună pentru noi” și o veste proastă pentru „infractorii de lux”, deoarece înseamnă că un infractor român care fuge în altă țară din UE și e prins acolo, nu va putea să rămână acolo ca să execute pedeapsa dacă instanțele din România nu încuviințează acest lucru.
„Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că instanțele judecătorești ale statului membru care refuză executarea mandatului european de arestare pentru ca pedeapsa să fie executată pe teritoriul acestui stat trebuie să obțină consimțământul instanțelor din statul membru emitent pentru preluarea executării pedepsei pronunțate în acest din urmă stat.
Acest consimțământ presupune ca statului membru de executare să îi fie transmisă hotărârea de condamnare pronunțată de statul emitent, însoțită de un certificat. Fără acest consimțământ, condițiile pentru o preluare a executării nu sunt îndeplinite, iar persoana în cauză trebuie predată.
Astfel, obiectivul de a crește șansele de reinserție socială nu este absolut și trebuie conciliat cu norma esențială potrivit căreia statele membre execută orice mandat european de arestare”, spune MAE, într-un comunicat de presă.
Potrivit sursei citate, „ținând seama de diferitele funcții ale pedepsei în cadrul societății, instanțele din statul membru în care o persoană a fost condamnată la o pedeapsă privativă de libertate se pot sprijini în mod legitim pe argumente legate de politica penală care îi sunt proprii pentru a justifica executarea pe teritoriul său a pedepsei pronunțate și, în consecință, pot refuza transmiterea hotărârii de condamnare și a certificatului în vederea executării pedepsei pe teritoriul unui alt stat membru”.
Dacă refuzul de a executa un mandat european de arestare a intervenit cu încălcarea condițiilor esențiale și a procedurii prevăzute de dreptul Uniunii, acest mandat de arestare rămâne în vigoare, iar statul emitent își păstrează dreptul de a executa pe propriul teritoriu pedeapsa aplicată, mai spune Ministerul de Externe.
Hotărârea pronunțată în cauza C-305/22 este în linia poziției exprimate de statul român înaintea CJUE.
„Această hotărâre creează premisele executării mandatelor europene de arestare. Statele membre de executare nu vor mai putea să preia executarea pedepsei pronunțate în absența consimțământului statului membru emitent al respectivului mandat”, conform sursei menționate=.
MAE a a dăugat că România a fost reprezentată în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene de Ministerul Afacerilor Externe, prin Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene, alături de Serviciul Contencios UE.
Instituția din Guvernul României competentă în domeniul vizat de această cauză este Ministerul Justiției.
Țoiu: Alte țări nu vor mai putea refuza României predarea infractorilor prinși în baza mandatelor europene
Ministra Afacerilor Externe Oana Țoiu a scris, vineri pe Facebook, că acestea sunt „vești bune pentru noi, vești proaste pentru infractorii de lux”.
„Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că cei care fug de justiția din România nu se mai pot adăposti în state prietene care să le ofere confortabil ”arest la domiciliu” când în România sentința ar fi putut fi penitenciarul, fără acordul României. Nu reiau cazurile celebre de infractori care au evitat astfel justiția din România pentru că important este că nu o vor mai putea face de acum încolo iar decizia CJUE, inițiată de România prin solicitarea Curții de Apel București de interpretarea normelor UE privind executarea mandatelor europene de arestare, se aplică tuturor statelor membre”, a mai scris ea pe rețeaua de socializare.
Ea i-a felicitat pe colegii din MAE care au reprezentat cauza și anume „Emilia Gane, Agent Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene si Mihaela Chicu diplomat in Serviciul Contencios UE al MAE, munca lor nu este mereu în lumina reflectoarelor dar este extrem de importantă”.
„Simplu spus, un infractor român care fuge din România în altă țară UE și este prins acolo, nu va putea rămâne acolo să execute pedeapsa dacă instanțele din România nu încuviințează asta. Alte țări nu vor mai putea refuza României predarea infractorilor prinși în baza mandatelor europene de arestare. Acest consimțământ presupune ca statului membru de executare să îi fie transmisă hotărârea de condamnare pronunțată de statul emitent, însoțită de un certificat. Fără acest consimțământ, condițiile pentru o preluare a executării nu sunt îndeplinite, iar persoana în cauză trebuie predată”, a adăugat Țoiu.
În hotărârea sa, Curtea de Justiție amintește mai întâi că mandatul european de arestare are la bază principiul încrederii reciproce și că refuzul de executare este o excepție, care trebuie întotdeauna să facă obiectul unei interpretări stricte.
Editor : A.P.
