Europa riscă să devină irelevantă la nivel mondial, dacă nu se transformă într-o forţă în domenii cheie precum tehnologia şi industria militară. Este nevoie de coerenţă la nivel de strategie între statele membre, de reforma mecanismelor decizionale şi acţiune rapidă. Discutăm despre soluţii cu dr. Ionela Ciolan, cercetător la Centrul pentru Studii Europene Wilfried Martens.
Cristina Cileacu: Doctor Ionela Ciolan, cercetător la Centrul pentru Studii Europene Wilfried Martens, bine ați venit la Pașaport diplomatic!
Ionela Ciolan: Mulțumesc foarte mult pentru invitație.
Viitorul UE: bloc unitar sau irelevanță?
Mario Draghi, fostul premier italian, atrage atenția în repetate rânduri asupra viitorului economic și geopolitic al Uniunii Europene.Draghi spune că Europa nu mai poate funcționa ca o colecție de state izolate, ci trebuie să acționeze ca un bloc unitar, cu obiective și strategii comune. El a cerut investiții masive și coordonate în tehnologie, în special în domenii precum inteligența artificială și energia verde, pentru ca Europa să își recapete competitivitatea globală. Politicianul a avertizat că, fără o politică industrială coerentă, continental nostru riscă să devină dependent de alte puteri și să piardă controlul asupra propriei economii. Totodată, el a punctat că securitatea nu mai poate fi garantată exclusiv prin alianțe externe. Europa trebuie să-și dezvolte propriile capacități strategice. Raportul său propune o reformă profundă a modului în care se iau deciziile la nivel european, cu accent pe viziune comună și acțiune rapidă. Mesajul central este simplu: fără unitate, investiții și autonomie, Europa riscă irelevanța.
Competiția globală lasă Europa în urmă
Cristina Cileacu: Începem discuția cu o idee pe care a lansat-o într-un discurs recent, fostul premier italian Mario Draghi, care spune că suntem în anul în care Europa descoperă că dimensiunea sa economică nu este relevantă în relațiile internaționale și că pierde influență chiar în fața celui mai important aliat. Și, desigur, mă refer la Statele Unite. Este Europa conștientă de această pierdere de influență?
Ionela Ciolan: Eu cred că da. Europa este conștientă și vedem de anul trecut, de la alegerile europarlamentare, anumite schimbări pe care Uniunea Europeană le face. Vedem pentru prima dată că există voință politică în statele membre ca acestea să lucreze împreună la nivel european, pentru a construi ceea ce numesc eu o Uniune Europeană de apărare, practic pilonul militar al Uniunii Europene care va fi construit în complementaritate cu NATO. Vedem, de asemenea, dorința de a lucra mai mult pe partea de competitivitate și a crește competitivitatea Uniunii Europene pe piețele globale. Vedem, de asemenea, dorința ca Uniunea Europeană să își încheie mai multe patronate economice și sau strategice cu țări din ceea ce se numește sudul global. De asemenea, vedem și faptul că există încă numeroase probleme interne și aceste probleme sunt date de fragmentarea dintre statele membre, pentru că statele membre încă au tendința să se gândească la propriile lor interese naționale și, câteodată să fie în competiție între ele și să nu colaboreze. Lucrul acesta evident că duce și la anumite pierderi Economice, financiare, așa cum ziceați și dumneavoastră, Draghi zicea atât în Raportul privind competitivitatea, publicat anul trecut, cât și în discursul pe care l-a avut la Rimini, acum câteva zile, că dacă vom lucra pentru a rezolva aceste probleme și tensiuni ale pieței interne ale Uniunii Europene, practic vom reuși să ajungem la o creștere economică de 7% în următorii șapte ani, ceea ce este un lucru destul de mare, pentru că, dacă ne uităm la ultimii șapte ani, Uniunea Europeană a avansat doar 2% din punct de vedere economic. Deci trebuie să lucrăm pe partea de a rezolva aceste fragmentări interne, ale pieței interne, pieței europene. Trebuie să lucrăm la a avea o abordare strategică și a lucra pe această autonomie strategică, în special pe ideea de a dezvolta pilonul de apărare și securitate al Uniunii Europene, pilon care va întări practic și pilonul european al NATO, pentru că și acolo se pune discuția: cum putem să contribuim mai mult? Pentru că așteptarea, din perspectiva cetățenilor este ca Uniunea Europeană să facă mai mult pentru propria sa securitate. Peste 70% din cetățenii europeni cer lucrul acesta. Partenerii americani cer lucrul acesta, își doresc o re balansare a investițiilor militare și în capabilități militare în cadrul NATO și, de asemenea, apoi se pune și ideea că Uniunea Europeană nu este momentan în tot ce se numește această competiție tehnologică globală, unde Statele Unite și China încearcă să domine acest lucru în dezvoltarea de noi tehnologii emergente și disruptive. Aici mă refer la inteligența artificială, la cipuri, semiconductori, mă refer la sateliți, mă refer la toate aceste noi materiale care pot fi folosite atât în tehnologiile cu uz civil, dar și militar, mă refer la quantum computing, drone. E un domeniu în care Uniunea Europeană este în spate, în care statele membre încă nu s-au pus de acord să coopereze împreună. Eu chiar am scris un raport, la Martin Center, anul trecut, pe acest subiect și am sugerat că Uniunea Europeană ar trebui să preia modelul Statelor Unite și să dezvoltăm împreună o agenție europeană, DARPA. DARPA este agenție americană creată în perioada sovietică, în momentul în care Statele Unite cu Uniunea Sovietică erau în acel „război al stelelor” și practic, este agenția care a dus la crearea internetului, a GPS-ului, chiar și a mouse-ului, tot felul de aplicații care au fost la început create cu uz militar, dar apoi au ajuns să aibă și uz civil și evident, au dus la dezvoltare comercială și economică. Prin urmare, și noi, în Europa, avem nevoie de astfel de investiții masive în cercetare și dezvoltarea pentru noi inovații, pentru că la momentul actual investim destul de puțin. O să vă dau un exemplu toate statele împreună, la nivel național, investesc în jur de 3 miliarde pe an. Statele Unite. Doar pentru această agenție DARPA investește 4 miliarde. Ei investesc, dacă nu mă înșel, doar pe dezvoltare și cercetare pe partea de militar în jur de 40 de miliarde. Dacă nu o să investim împreună și dacă nu vom lucra împreună, clar nu vom face față cerințelor acestei competiții tehnologice. Care competiție tehnologică pe viitor va conta foarte mult, nu doar din perspectivă economică, dar și din perspectivă politică, militară și de securitate și în special din perspectiva punerii Uniunii Europene pe o poziție de leadership la nivel global.
UE: între idealism și realpolitik
Cristina Cileacu: Această competiție, care este descrisă, cum cum spuneați, trebuie totuși să aibă și alianțe, pentru că nu poate să concureze fiecare de unul singur, decât dacă este o putere mare, ceea ce nu e cazul să spunem țărilor europene, nici separat și chiar nici împreună. Aliatul nostru principal, desigur, este Statele Unite, dar vedem că această relație devine tot mai tranzacțională. Practic plătim mai multe taxe, plătim mai mult pentru securitate, ceea ce în în cazul securității este, să spunem, rezonabil. De partea cealaltă, avem alianța China-Rusia, care își bazează foarte mult pe interes relația pe care o consolidează în momentul de față. Noi pe ce să ne mai bazăm relația cu Statele Unite, pe interese sau pe valori, așa cum a fost creată această idee, această alianță? Mai trăim într-o lume a valorilor? Mai sunt ele relevante acum, când toată lumea se bate pentru supremație tehnologică, militară și, în general, pentru putere globală?
Ionela Ciolan: Idealista din mine ar zice că valorile încă sunt importante și că relația transatlantică, care a funcționat așa de bine în ultimii aproape 80 de ani, a fost bazată tocmai pe aceste valori, pe libertate, pe democrație, pe un sistem multilateral, de asemenea pe un sistem bazat pe reguli. În schimb, vedem că se schimbă intern perspectiva în Statele Unite privind modul în care ei văd alianțele și, cel puțin la momentul actual, în a doua, administrație a președintelui Trump, vedem o poziție de politică externă mai tranzacțională, mai pragmatică, bazată pe realpolitik, care înseamnă foarte mult relații bilaterale, în defavoarea relațiilor multilaterale. Vedem și faptul că administrația Trump s-a uitat, cel puțin în ultimii ultimele luni, în ultima perioadă, cu neîncredere la instituțiile europene. Avem și acel discurs al președintelui Trump în care zice că Uniunea Europeană a fost creată pentru a fraieri Statele Unite. Dar apoi, pragmatica din mine spune că în această criză pe care o avem în relația transatlantică este și o oportunitate. Este o oportunitate de a adapta și transforma parteneriatul transatlantic într-un parteneriat care să funcționeze pentru schimbarea globală și a ordinii mondiale pe care o avem la momentul actual, un parteneriat care poate fi adaptat și pentru o lume multipolară. Și aici mă refer la faptul că, evident, europenii trebuie să devină garanți neți ai propriei lor securități. Europenii trebuie să fie capabili să ofere garanții de securitate și să asigure pacea în Ucraina. Europeni, de asemenea, trebuie să fie capabili și să ia în serios angajamentul de 5% investiții în capabilități în cadrul NATO și să întărim acest pilon european al NATO. Cred că, în ceea ce privește pe termen mediu, există patru mari chestiuni care vor afecta foarte mult viitorul relației transatlantice. Pe de o parte, este chestiunea modului în care războiul din Ucraina va fi finalizat și cum va fi finalizat. Apoi este chestiunea angajamentelor Statelor Unite față de Europa și aici mă refer în special la angajamentul respectării articolului 5 de către americani. Și când vorbim despre această posibilă retragere de forțe americane din Europa, aceasta să fie făcută într-o etapă etapizată, în colaborare cu partenerii europeni. Să ne asigurăm că europenii au timp pentru a acoperi acel gol strategic lăsat de americani în dorința lor de pivotare către Indo-Pacific. Apoi, evident, o altă chestiune este seriozitatea europenilor, așa cum am menționat, de a arăta că sunt capabili să fie actori serioși din plan securitar, pentru că aceasta este cerința principală cerută de administrația Trump și nu numai, pentru că retorica este…
„Burden sharing”, varianta 2025
Cristina Cileacu: În general, americanii au cerut asta cumva de mult, nu este o …
Ionela Ciolan: Da, retorica Trump a fost mai virulentă, dar și administrația precedentă, administrația Biden și administrația, dacă ne uităm un pic și în spate 10 ani.
Cristina Cileacu: Și la Obama…
Ionela Ciolan: Au cerut tot același lucru acel burden sharing. Faptul că europenii trebuie să facă mai mult pentru propria lor securitate, pentru că americanii și în condițiile cele mai favorabile, din păcate, nu mai au capabilitățile să ofere această umbrelă de securitate europenilor, dar și să își urmărească interesele strategice prioritare în Indo-Pacific. Și în cazul în care vom avea un scenariu de două conflicte în același timp, un conflict în Taiwan și un conflict în Europa, evident, americanii și-ar dori ca europenii să fie cei care asigură, practic, securitatea Europei, pentru ca aceștia să poată să se ocupe de situația din Asia-Pacific. Și aș mai adăuga un al patrulea element, care va influența foarte mult viitorul relației transatlantice. Și acesta este modul în care se va dezvolta piața europeană de armament și modul în care acesta se va dezvolta în cooperare cu partenerii americani. Există această dorință în cadrul Uniunii Europene de autonomie strategică. Eu aș numi-o mai degrabă o responsabilitate strategică. Este responsabilitatea europenilor să devină adulți în acest joc al relațiilor internaționale. Dar când vorbim despre această crearea acestei Uniuni Europene de apărare, evident că vorbim și de crearea unei piețe europene de armament comune. Pe termen scurt, mediu, evident, dorința va fi să vedem cum putem să ținem implicate și Statele Unite în acest proces, pentru că, la rândul lor, și am văzut și din partea administrației Trump, există dorința ca firmele americane să fie implicate în acest proces. Și, realist vorbind, chiar și dacă ar fi existat toată voința politică în țările Uniunii Europene, am avea această cooperare perfectă între mediul privat și administrația publică, încă nu suntem la acel moment de a scala pentru a produce armament la nivelul de care avem nevoie și pe termen scurt…
Cristina Cileacu: Și cu tehnologia de care avem nevoie, plus că americanii produc totuși destul de mult pe teritoriul european, inclusiv în România.
Ionela Ciolan: Exact. La acest moment avem nevoie și pe termen scurt să cumpărăm de la americani. Dar în același timp este important ca și americanii să înțeleagă că pentru a deveni independenți din punct de vedere al securității, va trebui să și investim în propria noastră apărare. Evident, aici sunt foarte multe chestiuni de nuanță, dar acestea ar fi practic chestiunile principale și sunt chestiunile care ne-ar alerta în următorii ani modul în care relația transatlantică va evolua.
Fără sprijin public, nu există Uniune
Cristina Cileacu: Europenii au nevoie de sprijinul cetățenilor europeni. Aici vorbim despre liderii care trebuie susținuți de cetățenii țărilor lor ,ca să ajungă la aceste rezultate. Dar vedem că în absolut toate țările Uniunii Europene și dacă trecem granița Uniunii, ne raportăm, de pildă, la Marea Britanie, și acolo sunt foarte multe chestiuni politice interne. Extremismul este în creștere în absolut toate țările europene. Cum putem să ajungem la aceste rezultate, în condițiile în care populația nu mai are încredere în politicieni?
Ionela Ciolan: Aceasta este o chestiune foarte complicată, căreia politicienii vor trebui să-i găsească un răspuns. În schimb, așa cum zicea și Draghi în raportul său și în discurs, acest euroscepticism al cetățenilor se datorează faptului că ei își doresc o viață mai bună în Europa, nu pentru că nu ar crede în proiectul european. Și cred că dacă vom ajunge să avem o Uniune Europeană care va acționa mult mai rapid la crizele care se întâmplă, dacă vom ajunge să avem un framework instituțional care să funcționeze mult mai rapid, pentru că la momentul actual sunt destul de multe blocaje și dacă vom ajunge să avem mai multă integrare sectorială în domeniul pieței interne, în domeniul securității și apărării, în domeniul energetic, dar și în domeniul noilor tehnologii, așa cum sugerează și Draghi, practic, lucrul acesta va însemna mai multe creștere economică și poate și mai multă încredere din partea cetățenilor europeni asupra faptului că Uniunea Europeană livrează și livrează tocmai acele lucruri pe care ei le așteaptă de la Uniune. Aș mai aduce în plus și ideea faptului că trebuie sau cel puțin noi, ca Uniunea Europeană, nu trebuie să învățăm să comunicăm mai bine cu cetățenii, cu cetățenii.
Cristina Cileacu: Cu cetățenii, să nu mai folosim chestiuni complicate, să fim direcți, să spunem exact ce vrem și de ce.
Ionela Ciolan: Și să ajungem să crească mai mult partea aceasta de legitimitate a instituțiilor europene față de cetățeni. Pentru că probabil că din România, Bruxelles-ul pare ceva foarte depărtat, iar instituțiile europene și modul în care procesul decizional funcționează este destul de complex, greu de înțeles pentru cineva care nu are studii de specialitate și nu lucrează zilnic pe acest subiect.
Cristina Cileacu: Dar nu e treaba cetățenilor să aibă studii de specialitate, este treaba politicienilor să explice.
Ionela Ciolan: Politicienii au datoria să explice într-un limbaj accesibil ceea ce face Uniunea Europeană pentru noi. Și realitatea este că Draghi are dreptate. Uniunea Europeană nu mai este performantă și nu va mai fi performantă pe viitor, în modul în care arată la acest moment. Uniunea Europeană trebuie să devină o organizație mult mai agilă în propria sa reacție la crizele internaționale. Și lucrul acesta cere și anumite schimbări interne și lucrul acesta, evident, cere și în statele membre o dorință politică de mai bună interoperabilitate, cooperare și integrare sectorială.
Cristina Cileacu: Doctor Ionela Ciolan, vă mulțumesc foarte mult pentru această discuție. Să sperăm că vom avea aceste rezultate mai mai repede, pentru că este nevoie de ele mai repede.
Ionela Ciolan: Mulțumesc și eu pentru invitație.
