Taxa pe lux, una dintre propunerile venite din partea Guvernului condus de Ilie Bolojan, provoacă reacții în rândul oamenilor de afaceri și investitorilor din România. „Nu este momentul”, spun afaceriștii, care sunt de părere cu o astfel de taxă nu ar face altceva decât să dezechilibreze economic și mai mult România.
„Pentru că mie îmi place să vorbesc despre o responsabilitate socială, iar după două pachete de reforme fiscale, consider că toate păturile sociale au fost atacate, nu numai cei cei bogați. Deja, creșterea TVA a atacat toate păturile sociale, inclusiv pe cei mai înstăriți”, a afirmat Romina Gingașu, investitor şi fondator Red Women, soția moștenitorului imperiului Ferrari, întrebată de ce nu ar fi potrivită o taxă pe lux în România, vineri la Digi24.
Ea a explicat că „taxa de lux este un subiect discutat în Europa destul de mult și a aplicat Italia când a aplicat pentru prima dată această taxă de lux”.
„A numit taxa Superbollo, care astăzi se studiază la Harvard, pentru că Guvernul și-a asumat eșecul. Deja prin taxa de lux de 0,3% pusă în 2024 în România, aporturile la bugetul nostru nu au fost mari, pentru că oamenii cu bani vor găsi întotdeauna soluții ori vor respinge această taxă, ori o vor contesta”, a mai spus ea.
Romina Gingașu a spus că va contesta această taxă, pentru că nu a fost explicat transparent cum este calculată „valoarea cadastrală a investițiilor mele în imobiliare și în piața de automotive”.
„Eu cred că o voi contesta, pentru că am tot dreptul la o transparență, pentru că nimeni nu ne-a explicat cum se va calcula valoarea cadastrală a investițiilor mele în imobiliare și în piața de automotive. Ce să mai spun este că este un model mai mult dinspre vest decât spre est această taxă. În opinia mea nu-și are sensul acum. Putea fi discutată public clar, putea fi analizată. Ieri am stat de vorbă cu un consultant al Ministerului de Finanțe din Italia, care mi-a trimis un tabel cum se taxează automobilele în Italia în funcție de cai putere, poluare, etc. și un tabel cum se taxează valoarea cadastrală”, a completat ea.
„Taxa pe lux va afecta și clasa medie, care e pe cale de dispariție în România”
Gingașu a mai spus că investitorii, oamenii cu bani vor găsi soluții și vor investi în alte părți, nu în România, în contextul unei astfel de taxe pe lux care nu este explicată bine și transparent de către autorități.
„Ca investitori, nu știu oamenii cu bani își găsesc întotdeauna soluții să investească și în alte părți. De aceea spuneam de taxa Superbollo din Italia, pentru că a produs un val de înregistrări de mașini și achiziții de mașini în alte țări, normal. deoarece, dacă eu vreau să-mi cumpăr o proprietate în Franța, mă uit și la sistemul fiscal. E primul lucru la care mă uit și la care se uită orice om care își permite bunuri de lux”.
Ea a mai spus că „această taxă este că va afecta și clasa medie”.
„Clasa medie este într-un fel în dispariție în România, dar este foarte trist, în opinia mea, deoarece clasa medie susține economia”, a mai precizat Gingașu.
Din punctul dumneavoastră de de vedere, care ar fi efectul principal al unei astfel de taxe? Vedeți cumva o migrare dacă ar fi o astfel de taxă în România?
Revenirea plăților cash, un alt efect al taxei pe lux
Soția moștenitorului imperiului Ferrari consideră că taxa pe lux va avea ca efect revenirea la plățile cash, lucru care s-a întâmplat în zona imobiliarelor lejer în România, în ultimul deceniu.
„Mai îmbrățișează și un fel de criminalitate pe care România o rezolvase cumva în ultimii 10 ani, și anume plățile în cash. Adică ne referim la o mașină, dacă vreau să-mi cumpăr o mașină de 90.000 dar plafonul este de 75.000 euro, se va relua. Adică punem pe factură 74.000 și restul îți dau în cash. Același lucru s-a întâmplat și în imobiliare, în ultimii 10 ani lejer în România, dar într-un fel se calmase cu acest cash. însă se va relua, iar asta este o problemă.
Apoi da, oamenii cu bani sau oamenii care își permit bunuri de lux, iar bunuri de lux își permit majoritatea oamenilor în România, deoarece produsele de lux au crescut prețurile în ultimii 2 ani. Adică multe produse, și să nu dau un nume de mărci de mașini, au intrat în categoria bunurilor de lux si vor migra, evident. Vor migra spre alte țări cu o fiscalitate mai ușoară”, a explicat Gingașu.
„Consumul de bunuri de lux nu e atât de mare în România în comparație cu alte țări”
Ea a adăugat că nu se opune unei astfel de taxe pe lux, însă ea trebuie dezbătută în mod transparent.
„Și explicată. Și exact cum am primit ieri de la Roma acele Excel-uri, așa să primim și noi. Domnule, ai casa aceasta. Se încadrează cadastral acolo și impozitarea aceasta mi se pare excesivă, efectiv, pentru că a fost deja TVA care ne-a afectat pe toți, după care vrei să afectezi și buzunarele bogaților… Este un un atac la bunurile bogaților, dar eu pot să pot să vă spun sigur că oamenii și clasă socială de sus o să-și găsească întotdeauna soluții. Și eu o spun că se poate de diplomat: Eu mi-am plătit întotdeauna taxele în orice stat în care am locuit și eu, dar pe aceasta eu o să o contest și sunt sigură că n-o să fiu singură”, a mai afirmat ea.
Gingașu a adăugat că a durat câțiva ani în Italia să fie găsită o variantă bună și aplicabilă a taxei de lux, una care să nu fie contestată și care să avantajeze pe toată lumea.
„A durat câțiva ani, dar să nu uităm că Italia este producătoare de bunuri de lux. Dacă ne uităm la mărcile de mașini, sau fashion, sau mobilă sau orice modă, etc., ei produc. La noi în țară nu există fabrici producătoare de bunuri de lux. Noi doar importăm, iar consumul de bunuri de lux nu este atât de mare pe cât se speculează sau în comparație cu alte țări. Realistic nu este. (…) Iar această taxare excesivă trebuie explicată în fața celor care își doreau să investească în România și își doreau o stabilitate economică, pentru că practic stabilitate economică ne atrage ca investitori. Dacă sistemul de taxare se schimbă, ne mutăm în alte țări”, a conchis ea.
Editor : A.P.
