Ministerul Justiției a lansat, luni, o consultare privind necesitatea modificării legislației pentru introducerea femicidul în Codul penal care să fie pedepsit cu închisoare pe viață ori între 15 și 25 de ani. Aceeași pedeapsă este propusă și pentru uciderea unei persoane pe motive referitoare la rasă, etnie, religie, orientare sexuală, naționalitate, apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA ori pentru alte împrejurări de același fel.
Astfel, MJ vrea să dezbată oportunitatea modificării Codului penal în sensul extinderii categoriilor prevăzute la art 189 „Omorul calificat” și anume să fie pedeapsă de închisoare pe viață sau între 15 și 25 în cazul în care ucizi o persoană pe motive legate de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală.
Aceeași pedeapsă o propune MJ și pentru uciderea unei persoane pe motive legate de „apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA ori pentru alte împrejurări de același fel”.
În forma în vigoare, Codul penal prevede la art 189 „Omorul calificat” următoarele:
„(1)Omorul săvârşit în vreuna dintre următoarele împrejurări:
- a) cu premeditare;
- b) din interes material;
- c) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la răspundere penală sau de la executarea unei pedepse;
- d) pentru a înlesni sau a ascunde săvârşirea altei infracţiuni;
- e) de către o persoană care a mai comis anterior o infracţiune de omor sau o tentativă la infracţiunea de omor;
N.R.: «Stabileşte că în interpretarea art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal şi a art. 169 alin. (1) din Codul penal, în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni de omor sau tentative la infracţiunea de omor, reabilitarea ori împlinirea termenului de reabilitare cu privire la persoana condamnată definitiv care a comis anterior o infracţiune de omor sau o tentativă la infracţiunea de omor nu împiedică reţinerea elementului circumstanţial agravant prevăzut în art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal.» - f) asupra a două sau mai multor persoane;
- g) asupra unei femei gravide;
- h) prin cruzimi,
se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”.
De asemenea, în prezent, art. 188 „Infracţiuni contra vieţii – Omorul” din Codul penal prevede că:
- „(1) Uciderea unei persoane se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
- (2) Tentativa se pedepseşte”.
Prin urmare, Ministerul Justiției inițiază „consultări cu toți actorii relevanți astfel încât să decidă dacă sunt necesare intervenții legislative asupra respectivelor dispoziții ale Codului penal și, dacă o astfel de necesitate va fi stabilită, să identifice soluțiile optime de reglementare, apte să contribuie suplimentar la realizarea acestui deziderat”, mai spune comunicatul de presă al instituției.
Citește și: Protest în Piața Victoriei, după uciderea Teodorei Marcu. „Când statul tace, femeile mor”
„O astfel de soluție poate consta în instituirea în cuprinsul infracțiunii de omor calificat a unei circumstanțe agravante speciale constând în suprimarea vieții unei persoane pentru motive legate de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA ori pentru alte împrejurări de același fel.
În aceste cazuri, fapta ar urma să constituie infracțiunea de omor calificat pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă alternativ cu pedeapsa cu închisoarea de la 15 la 25 de ani”, conform sursei citate.
Citește și: Agenţia pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi susţine necesitatea incriminării femicidului în legislaţia penală
MJ adaugă că, în decizia lansării acestei consultări a societății civilee, a avut în vedere preocuparea generată în spațiul public de săvârșirea unor infracțiuni contra vieții, în special ca urmare a receptării, la nivelul societății, a unei poziții vulnerabile a anumitor categorii de persoane și a luat în considerare „îngrijorarea exprimată inclusiv de către Parlamentul României în această privință, în calitatea sa de organ reprezentativ suprem al poporului român”.
Citește și: Deputatele și senatoarele PSD vor iniția un proiect prin care uciderea femeilor să fie infracțiune distinctă în Codul penal
„Constatând existența în cadrul mai multor legislații naționale a unor soluții legislative care se îndepărtează, în cazul infracțiunilor contra vieții, de soluția tradițională a unei reglementări generale și egalitare și se orientează uneori – ca răspuns la diferitele situații particulare – către o reglementare mai specifică”, și anume oportunitate modificării Codului penal care să prevadă uciderea femeilor ca infracțiune.
Plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului a aprobat, duminică, Hotărârea privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților şi Senatului în domeniul legislației privind prevenirea, combaterea și sancționarea violenței domestice – „România fără violență domestică”.
Comisia va fi formată din 25 de parlamentari și va funcționa pe o perioadă de 12 luni de la data constituirii, cu posibilitatea prelungirii duratei de funcționare prin hotărâre a Birourilor Permanente reunite. Președinta noi comisii speciale va fi deputata PNL și fostă ministră a Justiției Alina Gorghiu.
Printre altele, comisia va lucra și la proiectul de lege prin care uciderea femeilor să fie infracțiune distinctă în Codul penal. Peste 61.000 de cazuri de violență domestică au fost înregistrate în primele șase luni ale acestui an, precum și o creștere de 110,9% a nerespectării ordinelor de protecție în ultimii patru ani.
Citește și: Femicidul în România. Radu Marinescu: „Avem nevoie de educație. Bărbatul nu trebuie să considere femeia un obiect”
Editor : A.P.
