Stânga condusă de premierul laburist Jonas Gahr Støre a câştigat luni la mică diferenţă alegerile parlamentare din Norvegia, marcate de ascensiunea dreptei populiste anti-imigraţie, potrivit proiecţiilor televiziunilor bazate în special pe numeroasele voturi anticipate, relatează AFP şi Reuters, preluate de News.ro.
Blocul de stânga, care reuneşte cinci formaţiuni, este creditat cu o majoritate restrânsă, de 87 până la 89 de locuri din cele 169 ale Stortingului, parlamentul unicameral norvegian, potrivit estimărilor separate ale TV2 şi NRK.
Guvernul minoritar al Partidului Laburist din Norvegia ar obţine astfel un avantaj electoral mic (85 de mandate este majoritatea la limită), într-un scrutin naţional dominat de îngrijorările legate de creşterea costurilor de trai şi de războaiele din Ucraina şi Gaza.
Dacă rezultatele oficiale vor confirma estimările preliminare, Stoere, în vârstă de 65 de ani, va rămâne la putere într-un guvern care va depinde în mare măsură de partidele mai mici pentru a adopta legi importante, cum ar fi bugetul. Pentru a obţine sprijinul acestora, el ar trebui probabil să poarte discuţii dificile pe teme precum creşterea impozitelor pentru cei bogaţi, explorarea petrolieră viitoare şi retragerea fondului suveran de investiţii al Norvegiei, în valoare de 2 trilioane de dolari, din companiile israeliene.
Jens Stoltenberg, salvarea stângii?
„Se pare că Stoere va continua să fie prim-ministru”, a declarat pentru Reuters Jonas Stein, profesor asociat de ştiinţe politice la Universitatea din Tromsoe. „Dar într-o situaţie parlamentară mult mai dificilă, în care depinde de cinci partide pentru a guverna. Partidul Progresului are rezultate excelente la alegeri. Dar nu suficiente pentru a câştiga puterea”, a explicat el.
Partidele de dreapta conduse de Partidul Progresului, populist şi anti-imigraţie, şi de conservatorii fostului prim-ministru Erna Solberg, în vârstă de 64 de ani, erau pe cale să obţină 80 de locuri, potrivit proiecţiilor.
Preocupările alegătorilor cu privire la conflictul din Ucraina şi la Rusia agresivă, care are graniţă comună cu Norvegia în Arctica, au dat un impuls stângii în ultimele luni, după ce fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, în vârstă de 66 de ani, s-a alăturat cabinetului lui Stoere. Mulţi norvegieni au considerat această decizie ca o măsură de siguranţă în cazul unui nou conflict armat, având în vedere mandatul de zece ani al lui Stoltenberg în fruntea alianţei militare occidentale.
59% dintre norvegieni cred că este probabil să izbucnească un nou război în Europa în următorul deceniu, faţă de 55% anul trecut, potrivit unui sondaj realizat de Institutul de Cercetare pentru Pace din Oslo.
Partidul de dreapta care și-a dublat scorul fără sprijinul lui Trump
În cadrul blocului de dreapta, primele prognoze indicau o deplasare şi mai mult spre dreapta, Partidul Progresist al lui Sylvi Listhaug, în vârstă de 47 de ani, obţinând cel mai bun rezultat din istoria sa în cadrul alegerilor. Partidul ar urma să câştige cel puţin 43 de locuri, mai mult decât dublul totalului actual, devenind astfel al doilea partid ca mărime din ţară.
Listhaug, o fostă agitatoare care îi citează pe Ronald Reagan şi Margaret Thatcher ca modele, a făcut campanie pe tema cheltuielilor publice inutile în domenii precum ajutorul internaţional şi subvenţiile pentru energia verde. Promisiunea partidului său de reduceri fiscale semnificative pare să fi găsit ecou la mulţi alegători.
Cu toate acestea, niciunul dintre partidele de dreapta care se aşteaptă să câştige locuri în parlament nu a căutat sprijinul preşedintelui american Donald Trump sau al mişcării sale, spre deosebire de unele dintre omoloagele lor din alte părţi ale Europei.
Alte mize în alegeri
De asemenea, în ultimele săptămâni ale alegerilor a avut o importanţă majoră războiul din Gaza, aliaţii mai mici ai lui Stoere cerând ca fondul suveran al Norvegiei, în valoare de 2 trilioane de dolari, cel mai mare din lume şi o sursă importantă de bogăţie a ţării, să se retragă şi mai mult din companiile israeliene.
Din 30 iunie, fondul s-a retras din mai mult de două duzini de companii israeliene, în urma unor informaţii apărute în presă potrivit cărora acesta ar fi achiziţionat o participaţie într-o companie producătoare de motoare de avion care asigură întreţinerea avioanelor de vânătoare israeliene.
Unele partide de stânga s-au întrebat dacă ţara nu contribuie efectiv la încălcarea dreptului internaţional prin investiţii în companii active în teritoriile palestiniene ocupate.
De asemenea, în joc în aceste alegeri a fost şi viitorul industriei petroliere din Norvegia, care a înlocuit Gazprom ca principal furnizor de gaze al Europei după invazia Rusiei din 2022 în Ucraina.
Rolul Norvegiei va creşte în continuare, întrucât Uniunea Europeană intenţionează să renunţe treptat la utilizarea gazelor ruseşti până în 2027, dar unii dintre aliaţii juniori ai lui Stoere doresc să renunţe treptat la explorarea petrolului, ceea ce ar putea limita noile zăcăminte de gaze.
Citește și:
Norvegia, țara care s-a îmbogățit prea mult? Fondul suveran provoacă îngrijorare printre economiști: „Devenim mulțumiți de sine”
Editor : B.E.
