Inflaţia va rămâne ridicată până la finalul anului 2026, iar creşterea economică va fi de doar 1% în 2025 (faţă de prognoza din primăvară, când era de 1,6%) şi de 1,4% în 2026, însă se preconizează că economia va creşte gradual pe fondul consolidării fiscale, se arată în concluziile delegaţiei Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Joong Shik Kang, care s-a aflat în România în perioada 3-12 septembrie. De asemenea, FMI mai preconizează că recentul pachet de reforme anunțat de guvernul român pentru 2025-2026, inclusiv reformele fiscale, este binevenit şi reprezintă un pas important înainte, însă punerea sa integrală în aplicare şi măsurile suplimentare de ajustare din 2027 pentru a reduce deficitul fiscal sub 3% din PIB sunt esenţiale pentru restabilirea sustenabilităţii fiscale şi macroeconomice.
Un document publicat vineri pe site-ul Fondului Monetar Internaţional preconizează că economia României va creşte gradual pe fondul consolidării fiscale necesare, esenţială pentru a remedia deficitele gemene în creştere, dar inflaţia va rămâne ridicată, înainte de a scădea în limita de toleranţă a BNR până la sfârşitul anului 2026.
În ceea ce priveşte politica fiscală, recentul pachet de reforme pentru 2025-2026, inclusiv reformele fiscale, este binevenit şi reprezintă un pas important înainte. Punerea sa în aplicare integrală şi măsurile suplimentare de ajustare din 2027 pentru a reduce deficitul fiscal sub 3 % din PIB sunt însă esenţiale pentru restabilirea sustenabilităţii fiscale şi macroeconomice, se arată în documentul consultat de News.ro.
În privinţa politicii monetare, abordarea prudentă a BNR rămâne adecvată, iar reducerile ratei dobânzii de politică monetară ar trebui reluate numai după ce inflaţia va înregistra o tendinţă descendentă fermă. Delegaţia FMI mai consideră că o mai mare flexibilitate a cursului de schimb pe termen mediu ar spori rezilienţa la şocuri.
Potrivit aceleiaşi surse, avansarea reformelor structurale, inclusiv consolidarea eficienţei statului, este esenţială pentru a utiliza pe deplin fondurile UE şi pentru a sprijini creşterea economică în contextul ajustării fiscale necesare.
Consum ridicat pe baza salariilor majorate
Activităţile economice au fost moderate, în timp ce inflaţia a crescut recent în mod semnificativ din cauza unor factori temporari. Creşterea PIB-ului real a încetinit la 0,8% în 2024, deoarece consumul ridicat, susţinut de majorarea substanţială a salariilor, a fost compensat de contracţiile continue ale activităţilor de investiţii. Dinamica creşterii a rămas slabă în prima jumătate a anului 2025, întrucât incertitudinea semnificativă a afectat sentimentul economic, menţionează documentul.
Inflaţia de bază a rămas ridicată, la 7,9% (faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent) în august, determinată de inflaţia persistentă a serviciilor, ca urmare a creşterii salariale încă puternice, deşi moderată.
Inflaţia globală a crescut semnificativ, la 9,9% (faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent), odată cu eliminarea plafonului preţului energiei electrice şi creşterea cotei TVA.
Potrivit FMI, deficitele gemene s-au adâncit şi mai mult din cauza deteriorării echilibrului fiscal. Deficitul fiscal a crescut la 8,7% din PIB (pe bază de numerar) în 2024, determinat de creşteri semnificative ale cheltuielilor cu pensiile, salariile din sectorul public şi cheltuielile de capital public finanţate din surse interne.
Creşterea deficitului fiscal a contribuit la adâncirea deficitului de cont curent, care a atins 8,4% din PIB. În ciuda îngheţării salariilor şi pensiilor din sectorul public în 2025, deficitul fiscal mare a persistat până la jumătatea anului, determinat de creşterea continuă a cheltuielilor curente.
„Se preconizează că creşterea economică va evolua treptat până la niveluri moderate, pe fondul consolidării fiscale. Se estimează că PIB-ul real va creşte cu 1,0% în 2025 şi cu 1,4% în 2026, întrucât accelerarea investiţiilor finanţate din fondul NGEU ar compensa parţial moderarea consumului privat rezultată din inflaţia temporar ridicată şi din efectele consolidării fiscale. Guvernul a introdus un amplu pachet de reforme fiscale pentru perioada 2025-2026, care include reforme fiscale menite să majoreze cota standard şi cota redusă a TVA, precum şi menţinerea îngheţării salariilor din sectorul public şi a pensiilor în 2026. Se preconizează că inflaţia globală va rămâne ridicată în următoarele 12 luni, înainte de a reveni în nivelul de toleranţă al BNR până la sfârşitul anului 2026”, se arată în documentul citat.
Factori care pot influența inflația
FMI avertizează că o retrogradare a ratingului de credit suveran rămâne un risc, deoarece persistă îngrijorări cu privire la executarea consolidării fiscale planificate pentru 2025-2026 şi la sustenabilitatea pe termen mediu a finanţelor publice, din cauza deficitului fiscal încă ridicat.
„Încetinirea creşterii economice în rândul principalilor parteneri comerciali – posibil însoţită de bariere comerciale mai mari, incertitudine şi intensificarea conflictelor regionale – ar putea afecta comerţul şi fluxurile de investiţii străine directe. Pe de altă parte, punerea în aplicare fermă a ajustării fiscale şi a proiectelor de investiţii finanţate de UE ar putea consolida încrederea investitorilor şi reduce primele de risc mai repede decât se preconiza, ceea ce ar duce la creşterea investiţiilor private şi a creşterii economice”, se arată în acelaşi document.
Riscurile ascendente pentru inflaţie includ preţurile mai mari la energie şi şocurile climatice adverse care afectează preţurile alimentelor. Creşterea salarială mai puternică decât se preconiza, posibil determinată de inflaţia globală temporar ridicată, ar putea întârzia normalizarea prevăzută a inflaţiei de bază, mai atenţionează FMI.
Consolidare fiscală
Consolidarea fiscală semnificativă pentru perioada 2025-2026 este binevenită, iar punerea sa în aplicare, împreună cu ajustări suplimentare pe termen mediu, este esenţială pentru restabilirea sustenabilităţii fiscale şi a încrederii pieţei.
Pachetul de reforme, dacă va fi executat în întregime, ar trebui să reducă deficitele fiscale primare cu aproximativ 1,25 şi 2 puncte procentuale din PIB în 2025 şi, respectiv, 2026, reducând deficitul fiscal global la aproximativ 6% din PIB în 2026.
Cu toate acestea, se preconizează că deficitul fiscal se va reduce doar treptat după aceea, până la aproximativ 5% din PIB până în 2030, datoria publică raportată la PIB continuând să crească până la aproape 70%.
Sunt necesare ajustări fiscale suplimentare de aproximativ 0,67% din PIB pe an, în medie, începând din 2027, pentru a reduce în continuare deficitul sub 3% din PIB pe termen mediu şi pentru a stabiliza datoria publică la aproximativ 60%.
Specificarea în avans a măsurilor concrete care vor intra în vigoare începând cu 2027 ar contribui la restabilirea credibilităţii şi la creşterea previzibilităţii politicii fiscale, facilitând planificarea de către gospodării şi întreprinderi şi îmbunătăţind climatul investiţional, menţionează documentul.
Reformele fiscale suplimentare pe termen mediu, împreună cu utilizarea integrală a fondurilor UE disponibile, ar contribui la consolidarea finanţelor publice, sprijinind în acelaşi timp creşterea economică.
Veniturile fiscale ale României, exprimate ca procent din PIB, se numără printre cele mai scăzute din UE şi sunt insuficiente pentru a susţine nevoile crescânde în materie de protecţie socială şi servicii publice la niveluri aliniate la mediile UE.
Un pachet de reforme fiscale menit să mobilizeze veniturile şi să îmbunătăţească echitatea, consolidând în acelaşi timp stimulentele pentru muncă şi menţinând atractivitatea pentru investiţiile de capital, ar contribui la facilitarea unei consolidări fiscale favorabile creşterii economice şi sporirii echităţii, consideră delegaţia FMI.
„Prudență în ceea ce priveşte politicile salariale şi de pensii”
În contextul unei consolidări fiscale semnificative, este esenţial să se avanseze cu reformele structurale pentru a consolida creşterea economică în mod durabil şi pentru a debloca fondurile UE angajate.
De asemenea, conform membrilor FMI, cadrul de gestionare a investiţiilor publice din România ar trebui îmbunătăţit în continuare prin consolidarea coordonării şi monitorizării, ceea ce va sprijini planificarea, alocarea şi implementarea eficientă a investiţiilor publice.
FMI mai avertizează că este necesară „o prudenţă continuă în ceea ce priveşte politicile salariale şi de pensii după 2026”.
Reformele structurale fiscale suplimentare menite să consolideze guvernanţa fiscală şi să îmbunătăţească eficienţa sunt esenţiale pentru a susţine punerea în aplicare eficientă a ajustării fiscale.
Digitalizare
Eforturile continue de digitalizare ale Guvernului ar contribui la consolidarea administrării fiscale şi a furnizării de servicii în sectorul public.
Introducerea planificată a unei noi platforme digitale de bugetare reprezintă o evoluţie pozitivă pentru consolidarea gestionării informaţiilor şi a planificării bugetare.
Pentru a îmbunătăţi în continuare eficienţa cheltuielilor, revizuirile periodice ale cheltuielilor din sectorul public ar trebui integrate mai bine în procesul anual de bugetare.
Un cadru fiscal pe termen mediu mai solid, care să includă strategii credibile pe termen mediu în materie de venituri şi cheltuieli, precum şi planuri de urgenţă, ar contribui, de asemenea, la instaurarea prudenţei şi credibilităţii fiscale.
Politică monetară prudentă
Reapariţia presiunilor inflaţioniste necesită o abordare prudentă a politicii monetare pentru a se asigura că inflaţia revine în mod sigur la nivelul-ţintă. Impactul temporar al majorării cotei TVA şi al eliminării plafoanelor pentru preţurile energiei, precum şi presiunile salariale continue au accentuat riscul ca aşteptările inflaţioniste să devină instabile.
Prin urmare, orientarea actuală a politicii monetare rămâne adecvată, iar reducerile ratei dobânzii de politică monetară ar trebui reluate numai după ce creşterea salariilor şi a preţurilor se va modera în mod susţinut.
Între timp, având în vedere incertitudinea crescută şi riscurile în evoluţie, BNR ar trebui să fie pregătită să ajusteze rata dobânzii de politică monetară în funcţie de condiţiile economice predominante şi de dinamica preţurilor, recomandă FMI.
„O creştere treptată a flexibilităţii cursului de schimb bidirecţional pe termen mediu ar spori rezilienţa la şocurile economice. O mai mare flexibilitate a cursului de schimb, însoţită de o comunicare clară, ar contribui la limitarea oportunităţilor de carry trade, la atenuarea dezechilibrelor bilanţiere şi la sporirea rezilienţei economice la şocurile externe. Împreună cu ajustarea fiscală, aceasta ar contribui, de asemenea, la consolidarea poziţiei externe fragile”, se arată în document.
Stabilitatea sectorului financiar
Rezilienţa sistemului bancar s-a îmbunătăţit odată cu consolidarea bilanţurilor. Băncile rămân bine capitalizate şi lichide. (…) Eforturile continue ale BNR de a extinde gama de garanţii eligibile în conformitate cu criteriile de reducere bazate pe risc sunt binevenite şi vor consolida schema de asistenţă de urgenţă pentru lichiditate.
Autorităţile ar trebui să fie pregătite să recalibreze politicile macroprudenţiale pentru a se alinia la riscurile în evoluţie şi pentru a asigura o rezilienţă sporită, mai spun reprezentanţii FMI.
„Promovarea reformelor structurale este esenţială pentru stimularea durabilă a creşterii economice în contextul unei consolidări fiscale ample. Înfiinţarea unei agenţii independente pentru monitorizarea sectorului marilor întreprinderi de stat (ÎS) este binevenită. Numirea în timp util a consiliului de administraţie ar permite agenţiei să funcţioneze la capacitate maximă, să consolideze supravegherea şi să sporească eficienţa în sectoarele dominate de întreprinderile de stat. Îmbunătăţirea previzibilităţii şi a calităţii reglementărilor ar îmbunătăţi climatul de afaceri şi ar reduce informalitatea”, consideră FMI.
Delegaţii mai arată că, în contextul îmbătrânirii populaţiei, este importantă şi „creşterea participării forţei de muncă şi a productivităţii, inclusiv prin îmbunătăţirea disponibilităţii serviciilor de îngrijire a copiilor şi prin investiţii în calitatea educaţiei”.
Securitate energetică
Tranziţia României către o economie cu emisii reduse de carbon, împreună cu finalizarea Uniunii Energetice la nivelul UE, vor contribui la asigurarea securităţii energetice. În toamna anului 2024, autorităţile au prezentat Planul naţional integrat pentru energie şi climă şi Strategia naţională pentru energie 2025-2035 actualizate, cu scopul de a atinge emisii nete de gaze cu efect de seră zero până în 2050.
Pentru a atinge acest obiectiv, ar putea fi luate în considerare stimulente suplimentare pentru a limita emisiile în sectoarele care nu sunt acoperite de regimul sistemului UE de comercializare a cotelor de emisie (ETS), inclusiv o taxă complementară pe carbon în sectoarele transporturilor şi construcţiilor.
La un nivel mai fundamental, o piaţă a energiei pe deplin integrată şi interconectată în cadrul unei Uniuni Energetice la nivelul UE rămâne esenţială.
În încheierea documentului, misiunea FMI în România doreşte să mulţumească autorităţilor române şi altor părţi interesate pentru „ospitalitatea lor călduroasă şi pentru discuţiile deschise şi productive”.
Potrivit sursei citate, autorităţile au consimţit la publicarea acestei declaraţii. Opiniile exprimate în această declaraţie sunt ale personalului FMI şi nu reprezintă neapărat opiniile Consiliului executiv al FMI. Pe baza concluziilor preliminare ale acestei misiuni, personalul va pregăti un raport care, sub rezerva aprobării conducerii, va fi prezentat Consiliului executiv al FMI pentru discuţii şi decizii.
