Încă dinainte de asasinarea lui Charlie Kirk, un influent activist de dreapta, existau semne ale unei crize politice iminente. Polarizarea crescândă și agresivitatea discursului public lăsau puțin loc pentru o înțelegere comună. Actele de violență, care vizau personalități de stânga și de dreapta, începuseră să se acumuleze, scrie New York Times.
Experții sunt îngrijorați de toleranța americanilor față de violență
Însă uciderea lui Kirk, miercuri, în campusul unei universități din Utah – la scurt timp după ce a început să vorbească în fața unui public tânăr într-o după-amiază însorită – ridică posibilitatea ca țara să fi intrat într-o fază și mai periculoasă.
Pe rețelele sociale, a fost ușor să găsești postări de stânga care se bucurau de moartea lui Kirk și sugerau că acesta a primit ceea ce merita. În dreapta, expresiile inițiale de durere și șoc au fost înlocuite de apeluri deschise la socoteală politică și răzbunare. Au existat proclamații amenințătoare că țara se afla în pragul unui război civil – sau ar trebui să fie.
Izbucnirile i-au îngrijorat pe experți, care au avertizat că toleranța americanilor față de atacurile motivate politic a crescut într-un ritm uluitor.
„Suntem practic o țară extrem de agitată”, a spus Robert Pape, profesor de științe politice la Universitatea din Chicago, care efectuează sondaje periodice pentru a măsura atitudinile față de violența politică de când susținătorii președintelui Trump au atacat Capitoliul pe 6 ianuarie 2021.
„Observăm o politică mai radicalizată și un sprijin mai mare pentru violență decât în orice alt moment de când facem aceste studii în ultimii patru ani.”
Uciderea lui Kirk, în vârstă de 31 de ani, a fost surprinsă din mai multe unghiuri pe video; imaginile macabre cu sânge țâșnind din gâtul său devenind rapid virale.
Cu câteva zile mai devreme, mulți americani au văzut imagini la fel de tulburătoare cu o tânără refugiată din Ucraina care a fost înjunghiată de un străin în transportul public din Charlotte, Carolina de Nord, într-un atac neprovocat.
Acea crimă ajunsese punct central într-o dezbatere națională tot mai intensă privind dorința lui Trump de a trimite armata în orașele conduse de democrați pentru a combate criminalitatea.
„Un război civil cultural în desfășurare”
Într-o țară în care președintele își numește oponenții „gunoi”, iar adversarii îl acuză de fascism, multora li se părea deja că structura discursului public se destrămase iremediabil.
Charlie Kirk, care a fost prolific pe rețelele sociale, a fost el însuși profund implicat în conversația despre criminalitate, postând pe X cu doar câteva ore înainte de a fi împușcat că era „100% necesar să se politizeze” crima din Charlotte.
„Cred că avem un război civil cultural în desfășurare”, a declarat Newt Gingrich, fostul președinte republican al Camerei Reprezentanților, într-un interviu acordat miercuri după-amiază. Gingrich a spus că susține pe deplin eforturile lui Trump de a răsturna status quo-ul american. Dar a recunoscut că acestea zguduie corabia statului.
„Sunt diferențe foarte profunde în ceea ce privește lucrurile de bază ale vieții”, a spus el, referindu-se la diviziunile dintre partide.
„Și țara nu a descoperit încă cum să rezolve totul. Am simțit că suntem sub o presiune enormă din cauza ciclului Obama-Biden. Stânga simte că este sub o presiune enormă din cauza ciclului Trump. Și nu știm cum se va termina totul.”
Printre cei care studiază apetitul publicului pentru violența politică – o disciplină în creștere rapidă în mediul academic american – starea de spirit era sumbră miercuri.
În cel mai recent sondaj realizat de Pape în luna mai, aproape 39% dintre democrați au fost de acord cu ideea că înlăturarea lui Trump din funcție prin forță este justificată. În același timp, aproape un sfert dintre republicani au declarat că este justificabil ca Trump să folosească armata pentru a reprima protestele împotriva agendei sale.
Garen Wintemute, medic și director al Programului de Cercetare pentru Prevenirea Violenței de la Universitatea din California, Davis, a susținut că un ciclu spiralat al violenței nu este o concluzie inevitabilă.
„Sarcina cu care ne confruntăm acum este să nu-i lăsăm pe oamenii aflați la extreme să ne tragă și pe noi, ceilalți, peste prag odată cu ei”, a spus dr. Wintemute. „Trebuie să ne exprimăm clar respingerea violenței politice.”
O pleiadă de îndemnuri la violență
Kirk era un partizan convins. Imediat după împușcături, Matthew Dowd, analist politic la MSNBC, l-a numit o figură „dezbinătoare” care se implicase în „discursuri instigatoare la ură”.
„Nu poți să te oprești cu aceste gânduri oribile pe care le ai și apoi să spui aceste cuvinte oribile și să nu te aștepți să se întâmple lucruri oribile”, a spus Dowd în direct. „Și acesta este mediul nefericit în care ne aflăm.”
Rebecca Kutler, președinta MSNBC, a numit comentariile lui Dowd „insensibile și inacceptabile”.
La început, mulți comentatori de dreapta și-au exprimat șocul prin îndemnuri la rugăciune. Kirk era creștin, iar mulți influenceri populari îi împărtășesc credința. Benny Johnson, un podcaster care a lucrat în trecut la Turning Point USA, organizația cofondată și condusă de Charlie Kirk, și-a îndemnat adepții să „îngenuncheze și să se roage”.
Însă, după ce a apărut vestea că Kirk nu supraviețuise, tonul lui Johnson, precum și cel al multor altora din dreapta politică, a luat o turnură categoric sumbră. Johnson i-a numit pe prezentatorii de știri de televiziune „demoni”, a proclamat că „arde de o furie dreaptă” și a spus că Kirk este un martir.
La postul conservator Fox News, Jesse Watters, cunoscuta personalitate TV din prime-time, a vorbit cu pasiune despre atac și despre nevoia de a riposta cumva.
„Suntem bolnavi, suntem triști, suntem furioși și suntem hotărâți și vom răzbuna moartea lui Charlie așa cum și-ar dori Charlie să fie răzbunată”, a declarat el miercuri.
Watters a enumerat o serie de acte de amenințare sau violență comise în ultimii ani de către oamenii de stânga: bărbatul înarmat arestat în 2022 care voia să-l ucidă pe judecătorul Curții Supreme Brett Kavanaugh. Împușcarea a doi consilieri ai ambasadei Israelului la Washington, în luna mai. Vandalizarea mașinilor Tesla în semn de protest față de fostul aliat al lui Trump, Elon Musk. Împușcarea din 2017 a reprezentantului Steve Scalise, un republican din Louisiana.
„Indiferent dacă vrem să acceptăm sau nu, ei sunt în război cu noi!”, a spus Watters. „Și ce vom face în privința asta? Câtă violență politică vom tolera?”
Autoritățile federale și locale nu au identificat încă niciun suspect în cazul atacului armat, însă activista de extremă dreapta Laura Loomer, fără dovezi, l-a numit „omor profesionist”.
Matt Forney, un jurnalist de dreapta cunoscut pentru conținutul rasist și misogin, a numit asasinarea lui Kirk „incendiul Reichstagului american”, făcând aluzie la incendiul din 1933 de la clădirea Parlamentului german, folosit de partidul nazist ca pretext pentru a suspenda protecțiile constituționale și a aresta oponenții politici.
„Este timpul pentru o represiune completă împotriva stângii. Fiecare politician democrat trebuie arestat, iar partidul interzis”, a scris Forney pe X.
Conspiraționistul Alex Jones a postat online un videoclip în care declară: „Nu vă înșelați – suntem în război”. Iar Chaya Raichik, o vedetă de dreapta de pe internet, cunoscută mai ales pentru contul ei popular Libs of TikTok de pe X, a postat în mod similar: „Acesta este război”.
Pe Patriots.win, un site de extremă dreapta unde s-au adunat de ani de zile unii dintre cei mai înfocați susținători ai lui Trump, limbajul violent a inclus postări precum „Începeți evenimentul de extincție a democraților”.
Rolul lui Donald Trump
Totuși, o figură proeminentă de dreapta, Nick Fuentes, un rasist și antisemit notoriu, și-a implorat adepții să-și păstreze calmul în contextul îndemnurilor persistente la violență.
„Violența și ura trebuie să înceteze”, a scris el .„Țara noastră are nevoie de Hristos acum mai mult ca niciodată.”
Ruth Braunstein, profesor asociat de sociologie la Universitatea Johns Hopkins, specializată în studiul violenței politice și al polarizării, a declarat că este îngrijorată de faptul că uciderea cuiva pe care l-a descris drept o „figură esențială” a dreptei americane ar putea mobiliza grupuri care așteptau un astfel de catalizator.
„Dreapta”, a spus ea, „are grupuri bine organizate și antrenate, inclusiv organizații de miliții, care practic așteaptă un moment pentru a fi chemate la acțiune în apărarea a ceea ce consideră a fi națiunea”.
Ea a adăugat: „Tot ce va fi nevoie este cel mai mic indiciu din partea liderilor politici, inclusiv a președintelui, dar și a oricui altcuiva, că acesta este momentul în care este nevoie de ei.”
Deși Trump a avut cea mai incendiară retorică dintre toți președinții din memoria recentă, reacția sa inițială la veste a fost reținută. El a ordonat ca steagurile din întreaga țară să fie coborâte în bernă până duminică.
Pe Truth Social, el l-a lăudat pe Kirk, numindu-l „legendar” și a transmis condoleanțe soției și familiei sale.
Ulterior, însă, Trump a dat vina pentru uciderea lui Kirk pe mass-media și pe „stânga radicală” pentru „demonizarea celor cu care nu este de acord”.
Editor : Ș.R.
