Trocul a început din nou să fie folosit în comerţul exterior al Rusiei, pentru prima dată din anii 1990, în contextul în care companiile care încearcă să eludeze sancţiunile occidentale schimbă grâu pentru automobile chinezeşti şi seminţe de in pentru materiale de construcţie.
Chiar dacă Rusia îşi intensifică schimburile comerciale cu China şi India, revenirea trocului arată cât de mult a distorsionat războiul din Ucraina relaţiile comerciale pentru cel mai mare producător mondial de resurse naturale, la trei decenii după prăbuşirea Uniunii Sovietice din 1991, care a marcat debutul integrării economice a Rusiei cu Occidentul, relatează Reuters, citată de Agerpres.
Statele Unite, Europa şi aliaţii au impus peste 25.000 de sancţiuni diferite Rusiei din cauza războiului din Ucraina din 2022 şi a anexării Crimeei din 2014, în încercarea de a penaliza economia Rusiei şi a submina sprijinul pentru preşedintele Vladimir Putin. Unele măsuri punitive, în special deconectarea băncilor ruseşti de la sistemul de plăţi SWIFT în 2022 şi avertismentele Washingtonului către băncile chineze, cu privire la sprijinirea efortului de război al Rusiei, au generat temeri privind sancţiuni secundare.
„Băncile chineze se tem să fie plasate pe lista entităţilor sancţionate, în eventualitatea unor sancţiuni secundare, aşa că nu acceptă bani din Rusia”, a declarat o sursă de pe piaţa de plăţi.
Aceste preocupări par să fie la baza apariţiei tranzacţiilor de barter (-troc-nr.), care sunt mult mai greu de urmărit. În 2024, Ministerul Economiei din Rusia a emis un „Ghid pentru tranzacţiile străine de tip barter”, sfătuind companiile cu privire la utilizarea acestei metode pentru a ocoli sancţiunile. A propus chiar crearea unei platforme de tranzacţionare care ar funcţiona ca o bursă de barter.
„Tranzacţiile de troc comercial exterior permit schimbul de bunuri şi servicii cu companii străine fără a fi nevoie de tranzacţii internaţionale”, se arată în documentul Ministerului rus al Economiei, care citează „condiţiile restrictive create de sancţiuni”.
Deşi Reuters nu a putut stabili valoarea sau volumul total al trocului în economia rusă din cauza opacităţii tranzacţiilor, trei surse comerciale au declarat că practica devine din ce în ce mai frecventă. Una dintre sursele comerciale, care a dorit să îşi păstreze anonimatul, a declarat că sistemul a ajutat la eludarea sancţiunilor care au deconectat băncile ruseşti de la tranzacţiile în dolari şi euro.
Trei analişti au spus că un posibil indiciu al amplorii barterului este o divergenţă tot mai mare între datele statistice ale băncii centrale privind comerţul exterior şi datele proprii ale oficiului vamal. Ca răspuns la o solicitare, oficiul vamal rus a confirmat că barterul a fost efectuat cu diferite ţări „pentru o gamă largă de bunuri”. A adăugat însă că numărul tranzacţiilor de barter a fost nesemnificativ în comparaţie cu volumele totale ale contractelor de comerţ exterior.
Într-o tranzacţie identificată de Reuters din două surse comerciale, automobile chinezeşti au fost schimbate pe grâu rusesc. Potrivit uneia dintre surse, partenerii chinezi din tranzacţie le-au cerut omologilor lor ruşi să plătească în cereale. Partenerii chinezi au cumpărat maşinile din China pe yuani. Partenerul rus a cumpărat cereale cu ruble. Apoi, grâul a fost schimbat pe maşini. Reuters nu a putut stabili volumele tranzacţionate şi nici mecanismul prin care comercianţii au decis valoarea cerealelor sau a maşinilor.
În alte două tranzacţii, seminţe de in au fost schimbate pe bunuri, inclusiv electrocasnice şi materiale de construcţii din China, arată declaraţiile vamale. Experţii au declarat că una dintre tranzacţiile cu in, înregistrată într-o declaraţie din 2024 a serviciului vamal rus din regiunea Ural, a fost estimată la o valoare de aproximativ 100.000 de dolari.
În alte tranzacţii, metalele au fost livrate în China în schimbul maşinilor, serviciile chinezeşti au fost schimbate pe materii prime, iar un importator rus a cumpărat aluminiu pentru a plăti o companie chineză. O altă tranzacţie a fost cu Pakistanul.
După prăbuşirea URSS în anii 1990, trocul a semănat haos în economie, deoarece au fost create lanţuri de tranzacţii contingente pentru orice, de la electricitate şi petrol la făină, zahăr şi cizme, permiţând escrocherii de preţuri care au făcut ca valoarea să fie greu de determinat şi au adus averi pentru unii. La acea vreme, lipsa banilor disponibili, inflaţia masivă şi devalorizările repetate au făcut trocul atractiv. Acum, există mulţi bani, dar trocul este determinat de presiunea în continuă schimbare a ameninţării sancţiunilor occidentale asupra Rusiei şi Chinei.
Trocul nu este singura soluţie pentru a ocoli sancţiunile. Unii comercianţi au folosit aşa-numiţii „agenţi de plată”, care, contra unui comision, facilitează plăţile prin diverse scheme, dar astfel de tranzacţii pot fi riscante. O altă modalitate de a executa plata este prin intermediul băncii de stat VTB din Rusia, care are o sucursală în Shanghai. Alţii folosesc criptomonede fixate la dolarul american.
„Întreprinderile mici utilizează în mod activ criptomonedele. Unele transportă numerar, altele lucrează prin compensări, altele îşi diversifică conturile la diferite bănci. Nu există încă un răspuns tehnologic de-a gata. Economia supravieţuieşte, iar firmele folosesc simultan 10-15 metode diferite de plată „, a declarat Serghei Putiatinski, vicepreşedinte pentru operaţiuni la BCS, o importantă companie financiară rusă.
Editor : M.B.
