CNAIR celebrează, sâmbătă, 51 de ani de la inaugurarea DN 7 C – Transfăgărăşan, considerat „pisc al ingineriei româneşti”. Realizarea drumului a fost extrem de dificilă, iar 40 de persoane şi-au pierdut viaţa pe durata construcţiei. Altitudinea maximă la care este şoseaua depăşeşte 2.000 de metri, ceea ce face ca o perioadă lungă din an circulaţia să fie interzisă, din cauza zăpezii. CNAIR are în vedere modernizarea drumului, pentru a permite o perioadă extinsă de circulaţie anuală.
„Astăzi, 20 septembrie 2025, marcăm 51 de ani de la inaugurarea oficială a Transfăgărăşanului (DN 7C), unul dintre cele mai spectaculoase proiecte de infrastructură realizate în România 100%, un pisc al ingineriei româneşti, proiectarea şi execuţia fiind integral românească. La 51 de ani de la inaugurare aducem un omagiu celor care l-au conceput, l-au construit şi l-au păstrat în funcţiune până astăzi, celor care prin muncă şi sacrificiu, au creat un simbol al României moderne”, au transmis, sâmbătă, reprezentanţii CNAIR, într-un mesaj pe Facebook.
Directorul companiei, Cristian Pistol, apreciază că „Transfăgărăşanul este una din dovezile incontestabile ale performanţelor ingineriei româneşti”.
„Dorim să continuăm aceste performanţe, iar în ultimii ani, am dovedit capacitatea României de a construi infrastructură modernă, chiar şi în situaţii dificile”, a spus el, potrivit News.ro.
Finalizat în anul 1974, după 4 ani de eforturi intense, acest drum montan cu o lungime de 91 km şi o altitudine maximă de 2042 „este şi astăzi o dovadă clară a îndemânării şi determinării celor care au avut viziunea de a străbate Munţii Făgăraş cu o şosea unică în Europa”.
„Din păcate, realizarea Transfăgărăşanului nu a fost posibilă fără jertfă: aproximativ 40 de vieţi omeneşti au fost pierdute în timpul construcţiei, un tribut adus unei lucrări care astăzi impresionează întreaga lume”, precizează CNAIR.
Construcţia drumului a fost încredinţată Trupelor de Geniu, conduse la vremea respectivă de Generalul Locotenent Vasile Slicariu până în 1972, succedat de generalul Emil Andriescu, iar execuţia efectivă urma să fie făcută, în special, de Regimentele 1 Geniu de la Râmnicu Vâlcea şi 52 Geniu de la Alba Iulia, sub comanda Colonelului Nicolae Mazilu, o personalitate a Trupelor de Geniu, ulterior Comandant al Şcolii de Ofiţeri de Geniu, Construcţii şi Căi Ferate, iar după construcţia drumului, a fost avansat la gradul de General de Brigadă (r).
- Lungimea totală a drumului este de 91 km, împărţiţi astfel: 40 km terasamente din pământ, 21 km terasamente din material stâncos şi 30 km de lărgire a drumului existent;
- Lăţimea părţii carosabile este de 6 metri, la care se adaugă supralărgiri în curbe, iar lăţimea platformei este de 8 metri, tot cu supralărgiri în zonele de curbe;
- Partea carosabilă este acoperită cu îmbrăcăminte asfaltică;
- Traseul are 800 de curbe în plan orizontal, iar serpentinele însumează o lungime totală de 5432 metri, cu raze minime de 15 metri, racordate prin curbe progresive – clotoide;
- Declivităţile variază între 6% şi 8% pe o distanţă de 23,293 km, iar pe alte segmente sunt mai mici de 6%, cu unele porţiuni punctuale de 9% şi 9,23%;
- Altitudinea maximă atinge 2.040 metri, în zona km 117;
- Sunt cinci tuneluri cu o lungime totală de 1226,10 metri, cel mai lung măsurând 878 metri;
- Pe întreg traseul s-au executat terasamente în volum de 3,8 milioane metri cubi din pământ şi stâncă, zidărie în volum de 290 de mii metri cubi pe o lungime de 8036 metri, 28 de poduri şi viaducte, 515 podeţe, 80 km de parapete şi 1108 metri de copertine.
În prezent, CNAIR are în vedere modernizarea drumului, pentru a permite o perioadă extinsă de circulaţie anuală, sporind astfel siguranţa şi atractivitatea turistică a zonei (amenajare parcări, construcţie zone de tip „viewpoint”).
Editor : M.B.