Comisia Europeană a adoptat un nou pachet de sancțiuni la adresa Rusiei, a confirmat purtătoarea de cuvânt-șef, Paula Pinho. Cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei vine într-un efort de a reduce veniturile lui Vladimir Putin și de a transmite un semnal de bunăvoință către președintele american Donald Trump. Planul trebuie apoi aprobat de toate cele 27 de state membre, scrie Kyiv Independent.
Oficialii UE au declarat anterior că pachetul va viza activele cripto, băncile și energia Rusiei.
Vestea vine în contextul în care Kievul îndeamnă partenerii internaționali să intensifice presiunea economică asupra Moscovei și să-l împingă pe președintele rus Vladimir Putin către negocieri de pace semnificative.
Comisia era inițial așteptată să dezvăluie cel de-al 19-lea pachet pe 17 septembrie, dar măsura a fost amânată, potrivit unor surse, din cauza presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump asupra țărilor europene pentru a întrerupe achizițiile de petrol rusesc.
Administrația Trump a declarat că va adopta sancțiuni suplimentare împotriva Moscovei numai după ce UE își va intensifica și ea măsurile, inclusiv prin aplicarea de tarife vamale Chinei, principalul cumpărător de petrol al Rusiei.
În urma unei convorbiri telefonice cu Trump, von der Leyen a declarat că Bruxelles-ul va propune accelerarea eliminării importurilor de energie din Rusia, inițial prevăzută pentru sfârșitul anului 2027.
„Rusia demonstrează pe deplin disprețul său față de diplomație și dreptul internațional. Prin urmare, intensificăm presiunea”, a declarat Ursula von der Leyen în deschiderea anunțului privind sancțiunile.
„Din păcate, în ultima lună, Rusia a demonstrat pe deplin disprețul său față de diplomație și dreptul internațional. A lansat unele dintre cele mai ample atacuri cu drone și rachete împotriva Ucrainei de la începutul războiului, lovind atât clădiri guvernamentale, cât și locuințe civile, inclusiv sediul UE din Kiev, reprezentanța Uniunii noastre. Amenințările la adresa Uniunii noastre sunt, de asemenea, în creștere. În ultimele două săptămâni, dronele rusești Shahed au încălcat spațiul aerian al Uniunii noastre atât în Polonia, cât și în România. Acestea nu sunt acțiunile cuiva care dorește pacea. Președintele Putin a escaladat situația în repetate rânduri. Ca răspuns, Europa își intensifică presiunea. De aceea, astăzi prezint cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni”, a mai spus von der Leyen.
„Economia de război a Rusiei este susținută de veniturile provenite din combustibilii fosili. Vrem să reducem aceste venituri. De aceea, interzicem importurile de GNL rusesc pe piețele europene. Este timpul să închidem robinetul. Suntem pregătiți pentru acest lucru. Am economisit energie, am diversificat sursele de aprovizionare și am investit în surse de energie cu emisii reduse de carbon ca niciodată până acum. Astăzi, aceste eforturi dau roade”, a explicat șefa Comisiei Europene.
Discursul integral al Ursulei von der Leyen poate fi citit AICI.
Ultimul pachet al UE, aprobat pe 18 iulie, a fost considerat „cel mai puternic până în prezent”, vizând în principal veniturile Rusiei din petrol. Măsurile includeau reducerea plafonului de preț pentru exporturile rusești de petrol transportat pe mare la 47,60 dolari pe baril, sancțiuni împotriva a peste 100 de nave din flota umbră a Rusiei și multe altele.
Ce vizează măsurile
Măsurile vizează energia, sectorul bancar și criptomonedele, iar Bruxelles-ul ia în calcul inclusiv accelerarea eliminării gazului natural lichefiat (LNG) rusesc, înainte de termenul-limită din 2027.
Noile sancțiuni vor lovi mai dur companiile și băncile din țări terțe care continuă să facă afaceri cu Moscova – inclusiv din China și India – dublând eforturile anterioare. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, arată tot mai des cu degetul spre Beijing, ceea ce ar putea însemna acțiuni mai ferme împotriva entităților chineze acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei.
Totuși, diplomații europeni recunosc că pachetul este și un exercițiu politic, menit să arate că UE se aliniază parțial agendei președintelui Donald Trump, fără însă a merge atât de departe pe cât și-ar dori liderul american – care cere tarife de 100% pentru produsele chinezești, comentează Politico.
Eficiența sancțiunilor rămâne mixtă: unele rafinării indiene au fost obligate să renunțe la livrările de combustibil, iar exporturile de benzină ale Rusiei au atins minime istoric.
În schimb, mecanismele de ocolire se multiplică – companii saudite și irakiene au lăsat loc petrolului rusesc în India, iar băncile chineze găsesc modalități de a evita sistemul european.
Europenii caută cu orice preţ să menţină Statele Unite de partea lor în eforturile lor de a sprijini Ucraina în război. Şi, prin faptul că nu acţionează rapid în privinţa sancţiunilor, se tem, de asemenea, că îi vor da lui Donald Trump un motiv întemeiat să nu ia niciun fel de măsuri împotriva Rusiei, potrivit unor diplomaţi. Uniunea Europeană a decis deja, din decembrie 2022, să înceteze orice import de petrol rusesc. Cu toate acestea, două ţări europene au obţinut o derogare, Ungaria şi Slovacia, din cauza dependenţei lor de ţiţeiul provenit din Rusia.
Editor : M.C
