Nivelul acidităţii oceanelor a depăşit limita compatibilă cu ecosisteme stabile şi durabile, anunţă un institut de cercetare, care concluzionează că şapte dintre cele nouă „limite planetare” au fost astfel depăşite.
Acest concept de „limite planetare” a fost definit în 2009 de către aproximativ 30 de cercetători. La acea vreme ei estimau că omenirea a „depăşit cel puţin trei limite planetare”, relatează AFP, preluat de News.ro.
De atunci și până acum, bilanţurile anuale ale Institutului de Cercetare a Climei de la Potsdam (PIK) au relevat o degradare continuă.
Cel din 2025 arată că limita „acidificării oceanelor” tocmai a fost depăşită.
„Oceanul este pe cale să se acidifice, să ameninţe viaţa marină şi să ne facă să intrăm în condiţii periculoase, printr-o tendinţă care se întrăutăţeşte în continuare”, spun cercetătorii.
Principala cauză a acidificării oceanelor este absorbţia dioxidului de carbon (CO2) emis prin combustia energiei fosile. Cercetătorii estimează că oceanele au absorbit aproximativ 30% din excesul de CO2 emis în atmosferă de combustia petrolului, gazelor naturale şi cărbunelui.
Creşterea acidităţii faţă de cifrele publicate anul trecut este cauzată în parte de o îmbunătăţire a datelor şi de o revizuire a calculelor.
Celelalte şase praguri depăşite privesc modificările climatice (CO2 în atmosferă), integritatea biosferei (extincţia unor specii şi însuşirea resurselor de către omenire), dar şi folosirea solurilor (despădurirea), ciclul apei dulci (zone afectate de secetă sau inundaţii), ciclurile biogeochimice (adăugarea pesticidelor şi înrăşămintelor) şi introducerea de entităţi noi în biosferă (plastice şi alte produse chimice industriale).
Cele două limite planetare nedepăşite rămân aerosolii din atmosferă (poluarea aerului) şi nivelul de ozon din atmosferă.
„Echivalentul unei creşteri cu 30-40% a acidităţii”
Aciditatea se măsoară cu ajutorul pH-ului, iar referinţa acestei limite este concentraţia de aragonit, un mineral indispensabil vieţii coralilor şi animalelor marine cu cochilie. Cu cât oceanul este mai acid, cu atât se dezintegrează mai mult aragonitul.
Limita a fost definită la 80% din concentraţia erei preindustriale. Iar oceanele au coborât sub acest nivel.
„PH-ul la suprafaţa oceanului a scăzut deja cu 0,1 de la începutul erei industriale. Acesta este echivalentul unei creşteri cu 30-40% a acidităţii”, relevă cercetătorii.
„Această modificare ameninţă organismele care formează cochilii sau schelete din carbonat de calciu, precum coralii, moluştele sau specii cruciale de plancton. Dispaiţia treptată a acestor organisme poate perturba lanţul trofic”, îşi exprimă ei îngrijorarea.
„Să asculte ştiinţa”
Bilanţul a fost prezentat miercuri, în timpul unei videoconferinţe, la New York, unde se desfăşoară Adunarea Generală a ONU.
Întrebat despre refuzul Statelor Unite de a recunoaşte urgenţa acţiunii împotriva modificărilor climatice, directorul PIK, Johan Rockström, a răspuns că Donald Trump nu are niciun om de ştiinţă credibil alături de el.
„El nu are susţinere, nici măcar în rândul prietenilor săi climatosceptici”, a declarat el.
„Avem nevoie ca guvernele să asculte ştiinţa”, a subliniat preşedintele columbian Juan Manuel Santos, care participa la această conferinţă de presă.
„Imaginaţi-vă că fiecare buget naţional, fiecare plan de securitate, fiecare acord comercial ar începe cu întrebarea: oare ne menţine asta în interiorul limitelor planetare? Aceasta este schimbarea de care avem nevoie”, a adăugat fosta preşedintă irlandeză Mary Robinson.
Oceanele – care acoperă 70% din suprafaţa planetei – reprezintă 97% din apa de pe Terra.
Editor : C.S.
