Sancţiuni extinse ale ONU împotriva Iranului au reintrat în vigoare pentru prima dată după un deceniu, după ce ultimele negocieri nucleare cu puterile occidentale nu au reuşit să producă un rezultat, transmite The Guardian. Sancţiunile, care au intrat în vigoare sâmbătă seară, la trei luni după ce Israelul şi SUA au bombardat Iranul, interzic tranzacţiile legate de programul nuclear şi de rachete balistice al Teheranului şi se aşteaptă să aibă efecte mai ample asupra economiei sale fragile.
Diplomaţii europeni şi americani au subliniat imediat după reluarea sancţiunilor că partea de diplomaţie nu s-a încheiat.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a îndemnat Teheranul să „accepte discuţii directe, purtate cu bună credinţă”.
El a cerut, de asemenea, statelor membre ONU să implementeze „imediat” sancţiunile pentru a „pune presiune pe liderii Iranului să facă ceea ce este corect pentru naţiunea lor şi cel mai bine pentru siguranţa lumii”.
Miniştrii de externe ai Marii Britanii, Franţei şi Germaniei au declarat într-un comunicat comun că vor continua să caute „o nouă soluţie diplomatică pentru a se asigura că Iranul nu va obţine niciodată o armă nucleară”.
Ei au cerut, de asemenea, Teheranului „să se abţină de la orice acţiune escalatorie”.
Iran a permis inspectorilor ONU să revină la siturile sale nucleare, dar preşedintele Masoud Pezeshkian a spus că SUA au oferit doar o scurtă amânare în schimbul predării întregului stoc de uraniu îmbogăţit – o propunere pe care a descris-o drept inacceptabilă.
O încercare de ultim moment a aliaţilor Iranului, Rusia şi China, de a amâna sancţiunile până în aprilie, a eşuat în consiliul de securitate vineri, ceea ce a dus la intrarea în vigoare a măsurilor la miezul nopţii, duminică.
Germania, care a declanşat revenirea sancţiunilor alături de Marea Britanie şi Franţa, „nu a avut de ales”, întrucât Iranul nu şi-a respectat obligaţiile, a declarat ministrul de Externe, Johann Wadephul.
„Pentru noi este imperativ: Iranul nu trebuie să dobândească niciodată o armă nucleară”, a spus el în faţa Adunării Generale ONU. „Dar permiteţi-mi să subliniez: rămânem deschişi la negocieri pentru un nou acord. Diplomaţia poate şi trebuie să continue”, a adăugat ministrul.
Rusia a precizat clar că nu va aplica sancţiunile, considerându-le invalide.
Aceste sancţiuni „au expus în cele din urmă politica Occidentului de a sabota căutarea de soluţii constructive în Consiliul de Securitate al ONU, precum şi dorinţa sa de a obţine concesii unilaterale din partea Teheranului prin şantaj şi presiune”, a spus ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.
Iranul susţine de mult timp că nu doreşte arme nucleare.
Sancţiunile sunt o „revenire automată” (snapback) a măsurilor îngheţate în 2015, când Iranul a acceptat restricţii majore asupra programului său nuclear în cadrul unui acord negociat de fostul preşedinte american Barack Obama.
SUA impuseseră deja sancţiuni masive, inclusiv încercând să forţeze toate ţările să evite petrolul iranian, când Donald Trump s-a retras din acord în primul său mandat prezidenţial.
Iranul şi SUA au purtat mai multe runde de discuţii mediate de Oman la începutul acestui an, înainte ca acestea să eşueze în iunie, când mai întâi Israelul, iar apoi SUA au atacat instalaţiile nucleare iraniene.
Iranul şi-a rechemat sâmbătă ambasadorii din Marea Britanie, Franţa şi Germania pentru consultări, a transmist televiziunea de stat.
„Situaţia [economică] actuală era deja foarte dificilă, dar acum va fi şi mai rea”, a declarat un inginer iranian pe nume Dariush. „Impactul sancţiunilor reînnoite este deja evident: rata de schimb creşte, iar acest lucru duce la preţuri mai mari”, a spus bărbatul de 50 de ani pentru AFP, plângându-se de un nivel de trai „mult mai scăzut” decât era „acum doi-trei ani”.
Dolarul se tranzacţiona sâmbătă la aproximativ 1,12 milioane de riali pe piaţa neagră, un record, potrivit mai multor site-uri de monitorizare a monedei.
SUA aplică deja sancţiuni unilaterale împotriva Iranului şi au exercitat presiuni uriaşe asupra ţărilor terţe să înceteze să mai cumpere petrol iranian, deşi China a sfidat această măsură.
Think tank-ul International Crisis Group, cu sediul la Bruxelles, a spus că Iranul pare să trateze cu indiferenţă sancţiunile ONU reînnoite, întrucât deja a învăţat cum să facă faţă celor americane.
Totuşi, a remarcat că revenirea automată a sancţiunilor nu este uşor de inversat, deoarece ar necesita consens în consiliul de securitate.
„Este, de asemenea, probabil să agraveze starea de rău a unei economii care se confruntă deja cu inflaţie ridicată, probleme monetare şi dificultăţi tot mai mari de infrastructură”, a precizat organizaţia.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
