În timp ce drone misterioase au început să survoleze aeroporturi din Danemarca și Norvegia și drone rusești au făcut incursiuni în spațiul aerian al Poloniei și României, pentru Europa a devenit cu atât mai important să contracareze o nouă formă alarmantă de agresiune aeriană din partea Rusiei. Astfel, Uniunea Europeană a lansat un proiect pentru crearea unui „zid anti-drone” de-a lungul flancului său estic, însă țări precum Ungaria și Slovacia, care au relații bune cu Kremlinul, ar putea decide să rămână în afara inițiativei UE, ceea ce ar transforma practic „zidul” într-o „Linie Maginot în cer”, avertizează experții în securitate.
În primă fază, zidul anti-drone presupune coordonarea sistemelor de apărare antiaeriană, inclusiv tehnologii precum senzori, dispozitive de bruiaj, radare și camere de supraveghere, pentru detectarea și neutralizarea vehiculelor aeriene fără pilot mici și ieftine înainte ca acestea să pună în pericol aviația civilă sau bazele militare critice din Europa.
În acest sens, Uniunea Europeană a organizat vineri o primă conferință video la care au participat reprezentanți din partea a zece state membre – Bulgaria, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria – și Ucraina. Reprezentanți NATO au fost și ei prezenți în calitate de observatori.
Ungaria și Slovacia au fost excluse inițial de la discuții, cu toate că se învecinează cu Ucraina. Slovacia a fost acceptată, după ce oficialii de la Bratislava s-au plâns că au fost excluși pe nedrept, în timp ce prezența Ungariei la întâlnire a fost confirmată abia după încheierea evenimentului într-o conferință de presă susținută de comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, potrivit The Guardian.
Kubilius a spus că este clar că UE „are nevoie să dezvolte capacități adiționale, pe care probabil că nu le avem în acest moment”, începând cu „capacitățile de detectare” a tuturor tipurilor de drone și continuând apoi cu metodele prin care dronele pot fi doborâte – de la sisteme de război electronic și până la drone de interceptare.
Există, de asemenea, alte opțiuni de folosire a „artileriei tradiționale” împotriva dronelor – metode pe care ucrainenii le folosesc deja împotriva dronelor rusești „într-un mod foarte eficient”, a mai spus Kubilius, care a precizat că aportul ucrainenilor este crucial întrucât ei cunosc cel mai bine în Europa ce funcționează și ce nu în acest domeniu.
O „gaură” de 93.000 de kilometri pătrați în mijlocul ambițiosului proiect european de apărare
Excluderea inițială a Ungariei de la discuții arată lipsa de încredere a Uniunii Europene în guvernul lui Viktor Orban, care a devenit prea prietenos cu Kremlinul, potrivit unor surse de la Bruxelles citate de The Telegraph.
De când Rusia a invadat Ucraina, Budapesta a blocat de mai multe ori sancțiunile UE și declarațiile prea critice la adresa regimului lui Putin, despre care premierul maghiar a spus că este un „partener cinstit”.
Ungaria s-a împotrivit și interzicerii totale a importurilor de energie ieftină din Rusia, în timp ce ministrul maghiar de externe, Péter Szijjártó, a vizitat Moscova de 13 ori din 2022 și până în prezent.
Volodimir Zelenski a acuzat vineri Ungaria că ar fi trimis drone în spațiul aerian al Ucrainei. Szijjártó a reacționat spunând că președintele ucrainean „începe să o ia razna” și că „vede monștri”.
Dacă Ungaria nu va implementa măsurile necesare pentru activarea zidului anti-drone, flancul estic al UE va avea o „gaură” de 93.000 de kilometri pătrați în mijlocul ambițiosului proiect european de apărare.
„Fără Ungaria, zidul anti-drone al UE ar fi practic o Linie Maginot în cer”, a spus Jessica Berlin, cercetătoare a Centrului pentru Analiza Politicilor Europene. Propunerea UE ar fi „o componentă adițională a apărării antiaeriene europene, dar nu poate înlocui o strategie cuprinzătoare pentru contracararea pericolului din partea Rusiei”.
Linia Maginot a fost un șir lung de buncăre și alte fortificații construite, în special, în apropiere de granița Franței cu Germania, care, însă, s-a dovedit a fi inutilă în al Doilea Război Mondial, pentru că armata germană a ocolit-o trecând prin Belgia, unde apărarea era mai slabă.
Orban ar putea să blocheze întreg proiectul din dorința de a-i face pe plac lui Putin
Linia Maginot este acum folosită ca o metaforă pentru sisteme de apărare care par impresionante pe hârtie, dar care au vulnerabilități fundamentale ce pot fi exploatate.
„Să cheltui miliarde pe un zid anti-drone fără să oferi destul sprijin pentru Ucraina sau să produci pagube maxime mașinăriei economice de război a Rusiei ar fi o declarație de capitulare strategică”, a mai spus Berlin.
Experții europeni în securitate avertizează că Orban s-ar putea decide să blocheze întreg proiectul din dorința de a-i face pe plac lui Putin.
„Fie că are legătură cu deciziile militare din UE, precum întărirea apărărilor antiaeriene, fie cu sancționarea Rusiei, Ungaria este bineînțeles o punct major de îngrijorare pentru că și-ar putea folosi dreptul de veto ca să blocheze astfel de decizii”, a spus și Carlo Masala, fostul director adjunct al Colegiului de Apărare al NATO de la Roma.
„Deja vedem consecințele pe termen lung ale afinității ideologice a Ungariei pentru Rusia”, a adăugat Masala. „Una dintre ele este că deciziile importante se iau în afara cadrului UE de către coaliții ale voinței pentru a evita un veto al Ungariei.”
Zidul anti-drone este doar unul dintre cei trei piloni ai proiectului „Eastern Flank Watch”
Premierul slovac Robert Fico – singurul lider UE care a participat la paradele militare organizate anul acesta la Moscova (9 mai) și Beijing (3 septembrie) – a comparat în trecut prezența sistemelor germane de apărare antiaeriană pe teritoriul Slovaciei cu ocupația nazistă.
Dacă Ungaria și Slovacia s-ar retrage din acest proiect, o porțiune de peste 200 de kilometri de la granița UE cu Ucraina ar rămâne expusă posibilelor atacuri cu drone ale Rusiei.
Zidul anti-drone va fi doar unul dintre cei trei piloni ai proiectului „Eastern Flank Watch”. Ceilalți doi piloni vor fi reprezentați de un „zid terestru” și unul „maritim”, a explicat comisarul european pentru apărare.
Următoarea întâlnire pentru a discuta detaliile legate de implementarea zidului anti-drone va avea loc săptămâna viitoare la Copenhaga.
Unul dintre sistemele care vor face parte din zidul anti-drone este proiectul Eirshield care va fi dezvoltat de Letonia și Estonia. Sistemul se va baza pe inteligența artificială pentru identificarea dronelor, ceea ce înseamnă că ar putea fi complet automatizat.
Agris Kipurs, cofondatorul uneia dintre companiile implicate în proiect, a spus că sistemul folosește mai multe tipuri de drone și că a fost deja utilizat în Ucraina, inclusiv pentru a doborî drone Shahed care zboară la joasă înălțime, scrie Euronews.
Editor : Raul Nețoiu
